Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că, în iulie 2025, prețurile producției industriale au urcat cu 2,7% față de aceeași lună a anului trecut. Creșterea este și mai accentuată dacă se compară luna iulie cu luna iunie 2025, saltul fiind de 5%. Cele mai mari scumpiri s-au resimțit în sectorul apei potabile, întreținerii și reparațiilor de echipamente, dar și în industria tutunului.
Statisticile oficiale confirmă o tendință care începe să devină regulă în România: costurile din industria națională cresc, alimentând presiunea asupra întregii economii. În iulie 2025, prețurile producției industriale – luând în calcul atât piața internă, cât și cea externă – au înregistrat o creștere anuală de 2,7%.
Dacă pentru unii investitori acest ritm poate părea moderat, raportat la volatilitatea din ultimii ani, situația se schimbă radical atunci când analizăm evoluția lunară. Doar în intervalul iunie-iulie 2025, indicele a crescut cu 5%, ceea ce arată că presiunea se accentuează pe termen scurt.
Această dublă creștere – anuală și lunară – transmite că atât companiile, cât și consumatorii finali vor resimți efectele prin prețuri mai mari la bunuri și servicii. Producătorii, confruntați cu costuri ridicate, nu pot absorbi întreaga povară, astfel că o parte inevitabil ajunge la clienți.
Analiza detaliată a datelor INS scoate în evidență domeniile unde scumpirile au fost cele mai mari. Sectorul de captare, tratare și distribuție a apei ocupă primul loc, cu o creștere de 10,46% într-un singur an. Pentru populație, aceasta înseamnă facturi mai mari la apă potabilă și servicii conexe, ceea ce afectează direct bugetele gospodăriilor.
Pe locul al doilea se află repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, cu un salt de 9,84%. Această evoluție influențează mai ales mediul de afaceri, unde costurile de mentenanță și modernizare a utilajelor devin tot mai mari, reducând competitivitatea unor firme.
Un alt sector cu scumpiri notabile este fabricarea produselor din tutun, unde prețurile au crescut cu 8,42%. Având în vedere că produsele din această categorie sunt deja supraimpozitate, majorările suplimentare pot genera efecte sociale complexe: de la diminuarea consumului și până la stimularea pieței negre.
Creșterea prețurilor producției industriale nu este un fenomen izolat, ci face parte dintr-un mecanism complex. Pe de o parte, companiile industriale trebuie să suporte costuri tot mai mari la energie, materii prime și forță de muncă. Pe de altă parte, presiunea se transferă către piața de consum.
Pentru gospodării, efectul imediat este vizibil la nivelul facturilor și al prețurilor produselor finite. O creștere a tarifelor la apă, la întreținerea aparaturii sau la produse precum tutunul se traduce în cheltuieli mai mari lună de lună.
În cazul firmelor, costurile suplimentare pot limita investițiile și pot afecta profitabilitatea. Întreprinderile mici și mijlocii, care au resurse reduse, sunt cele mai vulnerabile. Dacă trendul de creștere va continua, o parte dintre acestea riscă să piardă competitivitate pe piețele externe.
În plus, majorarea prețurilor industriale generează presiuni asupra inflației generale, indicator urmărit cu atenție de Banca Națională a României. Dacă ritmul devine accelerat, politica monetară ar putea fi ajustată, ceea ce ar însemna costuri de finanțare mai mari pentru companii și populație.