Profiturile băncilor au intrat în vizorul Kremlinului care vrea să le confiște pentru a acoperi gaura din buget

Profiturile băncilor au ajuns în centrul atenției autorităților ruse după ce deficitul bugetar a crescut la 4,19 trilioane de ruble în primele opt luni ale lui 2025. Comparativ, bugetul planificat era de 1,1 trilioane de ruble.

Oficialii caută surse suplimentare de venit pentru a acoperi gaura din buget. Astfel, băncile ar putea fi primele vizate. Pe 18 septembrie, Duma de Stat va analiza un proiect de lege care introduce un impozit unic de 10% asupra profitului excesiv al instituțiilor de credit, potrivit TheMoscowTimes.

Sergei Mironov, lider al partidului „O Rusie Dreaptă – Pentru Adevăr” și autor al inițiativei, a declarat:

România se apropie de o criză majoră a forței de muncă. Avertismentul ministrului: „Vom ajunge într-un punct fără întoarcere”

17:43

Debut istoric pentru SpaceX pe bursă. Investitorii au pariat masiv pe imperiul spațial al lui Elon Musk

15:38

„Băncile ar trebui să fie primele care plătesc taxe mai mari. Au realizat profituri enorme pe tot parcursul anului datorită ratei cheie ridicate. Prin urmare, trebuie să plătească mult mai mult la buget decât în anii precedenți.”

Recorduri de profit anunțate de băncile din Rusia

Datele Băncii Centrale arată că profiturile băncilor au atins un nivel record în 2024: 3,8 trilioane de ruble. În 2023, profiturile nete erau de 3,3 trilioane, iar în 2022 doar 203 miliarde. Creșterea aproape s-a multiplicat de 19 ori în doi ani.

Proiectul de lege propune calcularea profitului excesiv ca diferență între media aritmetică a profiturilor din 2023 și 2024. Aceasta se compară cu media aritmetică a profiturilor din 2022 și 2021. Băncile fără venituri în acest interval vor fi scutite. Metodologia este similară celei din legea din 2023 pentru marile companii, care a adus aproximativ 315 miliarde de ruble la buget. Autorii inițiativei estimează că aplicarea noii taxe ar putea aduce suplimentar 200 miliarde ruble.

Poziția Ministerului de Finanțe

Ministrul de Finanțe Anton Siluanov a precizat anterior că profiturile băncilor sunt necesare pentru finanțarea economiei:

„În prezent nu avem finanțare externă; avem nevoie de resursele noastre. De unde provin acestea? Din sectorul financiar și bănci, care trebuie să dispună de propriul capital pentru a sprijini economia”, a declarat Siluanov în toamna lui 2024. Dacă poziția Ministerului nu se schimbă, proiectul ar putea primi evaluări negative, notează Izvestia.

Taxa pe profiturile băncilor și efectele ei

Un impozit unic pe băncile comerciale pare potrivit pentru situația actuală. Totuși, suma de 200 miliarde ruble rămâne nesemnificativă față de deficitul total. Alexey Voylukov, profesor de practică în afaceri digitale la Academia Prezidențială, a subliniat că impactul financiar este limitat.

Igor Rastorguev, analist la AMarkets, a adăugat:

„Taxa pe profit excesiv din 2023 nu a fost sursa principală de venit, dar a permis acoperirea unor cheltuieli. Răspunsul companiilor a fost reținut. Ele au înțeles caracterul temporar și țintit al legii.”

Mecanismul de calcul al profitului excesiv

Profiturile băncilor vor fi calculate prin compararea mediei aritmetice a veniturilor pe două perioade consecutive. Aceasta asigură corectitudine și transparență, fără a afecta băncile fără venituri în perioada de referință.

Impactul asupra sectorului bancar și economiei

Taxa pe profit ar putea limita resursele disponibile pentru băncile comerciale. Cu toate acestea, ele rămân principala sursă internă de capital pentru stat. Autorii proiectului estimează că aplicarea măsurii ar putea aduce 200 miliarde ruble suplimentar la buget. Aceasta ar sprijini echilibrul financiar temporar.

Reacții și perspective

Mediul financiar a reacționat mixt la propunere. Experții subliniază că taxa pe profit are un efect simbolic și procedural. Aceasta demonstrează capacitatea statului de a colecta venituri suplimentare din sectorul privat. Proiectul urmează să fie dezbătut în Duma de Stat. Aplicarea sa depinde de poziția Ministerului de Finanțe și de evaluările legislative.