Prima pagină » Programul „Golden Dome” al lui Trump ar putea deveni o catastrofă, avertizează un expert militar

Programul „Golden Dome” al lui Trump ar putea deveni o catastrofă, avertizează un expert militar

Programul „Golden Dome” al lui Trump ar putea deveni o catastrofă, avertizează un expert militar
De ce programul „Golden Dome” al lui Trump ar putea deveni o catastrofă. Foto: Colaj YouTube

Pe 20 mai 2025, Donald Trump a anunțat unul dintre cele mai ambițioase și controversate programe de apărare din istoria Statelor Unite: „Golden Dome”. Cu un buget propus de 175 de miliarde de dolari, proiectul are ca obiectiv crearea unui scut antirachetă cuprinzător, menit să protejeze SUA de amenințările nucleare, inclusiv rachete balistice intercontinentale (ICBM) și arme hipersonice. Trump dorește ca programul să fie finalizat înainte de încheierea mandatului său, în ianuarie 2029.

Inspirat de sistemul israelian Iron Dome, planul prevede o rețea globală de detectoare și interceptori amplasați atât pe sol, cât și în spațiu, capabili să doboare rachetele inamice înainte ca acestea să ajungă pe teritoriul american. Deși administrația nu a oferit detalii concrete despre modul de funcționare, criticii consideră că ideea este nu doar nerealistă, ci și periculoasă și destabilizatoare.

O linie roșie în spațiu

„Golden Dome este ca o reluare a Inițiativei Strategice de Apărare (SDI)”, afirmă Dr. Michael Mulvihill, cercetător și expert în consecințele geopolitice și tehnologice ale înarmării spațiale, pentru BBC Science Focus.

SDI, cunoscută drept „Războiul Stelelor”, a fost un proiect propus de președintele Ronald Reagan în anii ’80, menit să folosească lasere și sateliți pentru a intercepta rachetele sovietice, dar a fost abandonat din cauza costurilor și dificultăților tehnologice.

Mulvihill avertizează că „Golden Dome” riscă să reînvie aceleași erori, cu consecințe mult mai grave pentru securitatea spațiului cosmic. Deși spațiul a fost folosit de mult timp pentru operațiuni militare pasive, precum navigație și comunicații, acesta nu a fost niciodată un domeniu de luptă deschis. Tratatul privind spațiul cosmic interzice explicit utilizarea spațiului în scopuri militare ostile.

Implementarea „Golden Dome” ar putea schimba acest status quo, devenind „un declanșator pentru înarmarea spațiului și desfășurarea unor sisteme dezvoltate în ultimii ani”, spune Mulvihill.

Mai mult, nu este vorba doar despre SUA. Dacă americanii vor avea „Golden Dome”, China și alte puteri spațiale precum Rusia vor dori să dezvolte sisteme similare, ceea ce ar putea declanșa o cursă a înarmării orbitale.

Riscuri de proliferare și destabilizare

Criticii, inclusiv Mulvihill, susțin că un scut antirachetă spațial ar putea avea efectul opus celui dorit, făcând lumea mai puțin sigură. Motivul este simplu: dacă o parte dezvoltă un sistem capabil să doboare rachete, cealaltă parte va încerca să-l copleșească prin creșterea numărului de rachete.

„Aceasta a fost mereu problema sistemelor anti-rachetă balistice,” explică Mulvihill. „Le poți supraîncărca. Așa a fost în anii ’60 și ’70, când SUA și URSS au adăugat tot mai multe focoase. Rezultatul? Mai multe rachete, nu mai puține.”

Orice sistem de apărare are limite. Războiul Rece ne-a învățat că superputerile vor produce câte focoase sunt necesare pentru a garanta că măcar una trece. „Golden Dome” riscă să repete acest ciclu, dar la o scară mult mai mare.

Spațiul orbital, tot mai aglomerat și periculos

Un studiu din 2024 publicat în Nature Sustainability arată că numărul sateliților din orbita joasă a Pământului va depăși 100.000 până în 2034. NASA estimează că există deja peste 25.000 de fragmente de deșeuri spațiale mai mari de 10 cm și aproximativ 500.000 de fragmente mai mici.

Chiar și fără arme, spațiul devine tot mai dificil de navigat. Adăugarea a mii de sateliți militari crește riscul coliziunilor și al generării de noi fragmente periculoase.

„Dacă unul dintre interceptorii spațiali este lovit sau explodează, nu pierzi doar un satelit, ci poți bloca orbite întregi pentru ani de zile,” avertizează Mulvihill.

El face o analogie sumbră: „În războiul naval, o navă scufundată iese din luptă. În spațiu, epava rămâne acolo, orbitând Pământul cu mii de kilometri pe oră.”

Este „Golden Dome” fezabil?

Dincolo de riscurile geopolitice și ecologice, „Golden Dome” se confruntă cu o problemă fundamentală: poate funcționa?

Sistemul ar putea intercepta amenințări lente, precum drone sau rachete cu rază scurtă, dar pentru rachetele balistică intercontinentale (ICBM-uri) provocarea este mult mai dificilă.

„Dezactivarea unei ICBM în faza de lansare este extrem de dificilă,” explică Mulvihill. „Racheta va fi lansată dintr-o țară străină – poate China Centrală sau Rusia Centrală – și ai aproximativ două minute să o detectezi și să o ții sub observație.”

Pentru a acoperi global această fereastră scurtă de timp, ar fi necesar un număr imens de interceptori spațiali.

Cât de mulți? Un raport din februarie 2025 al American Physical Society (APS) estimează că pentru a intercepta un singur ICBM nord-coreean în faza de lansare ar fi nevoie de peste 1.000 de arme orbitale. Dacă sunt lansate zece rachete în succesiune rapidă, ar trebui aproximativ 10.000 de interceptori.

Costurile ar fi astronomice, iar vulnerabilitatea la atacuri anti-satelit (dezvoltate de țări precum Rusia) este ridicată.

Raportul APS concluzionează:

„Crearea unei apărări fiabile și eficiente împotriva chiar și a unui număr mic de ICBM-uri nucleare relativ nesofisticate rămâne o provocare uriașă. Puține dintre problemele majore au fost rezolvate și multe vor rămâne nerezolvate în următorii 15 ani și probabil mai mult.”

Nu este un nou „Iron Dome”

„Golden Dome” își trage numele și inspirația din „Iron Dome” al Israelului, dar comparația este înșelătoare.

„Toată lumea se raportează la succesul Iron Dome, dar trebuie să ne amintim că acesta apără împotriva rachetelor cu altitudine mult mai mică și chiar a unor rachete portabile,” spune Mulvihill. „Când vorbim de ICBM-uri, e cu totul altceva.”

Deocamdată, „Golden Dome” pare să fie în curs de implementare, dar Mulvihill este sceptic că este vorba de un plan serios de apărare.

„Bănuiesc că este mult teatru politic și un nivel egal de oportunism din partea industriei aerospațiale,” conchide el.

Alte articole importante
CNAIR: Aplicarea tarifelor pentru rovinietă și sistemul TollRo va începe la 1 octombrie
CNAIR: Aplicarea tarifelor pentru rovinietă și sistemul TollRo va începe la 1 octombrie
Aplicarea tarifelor pentru rovinietă și TollRo va începe la 1 octombrie 2026, informează, vineri, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Sistemele STRR și TollRo, implementate până la sfârșitul lunii august Astfel, din 31 august va fi introdus STRR (Sistemul de Tarifare Rutieră Electronică din România), implementat pe domeniul Serviciului European de Taxare Rutieră […]
Comisia Europeană a aprobat preluarea eMAG de către Naspers
Comisia Europeană a aprobat preluarea eMAG de către Naspers
Comisia Europeană a aprobat vineri, în temeiul Regulamentului UE privind concentrările economice, preluarea controlului unic asupra Dante International S.A. („eMAG”) din România de către Naspers Limited din Africa de Sud, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Tranzacția vizează comerțul cu amănuntul Tranzacția Naspers-Dante International S.A. („eMAG”) se referă în principal la sectorul comerțului cu […]
Malta conduce opoziția față de planul UE de taxare a marilor operatori de jocuri de noroc
Malta conduce opoziția față de planul UE de taxare a marilor operatori de jocuri de noroc
Malta se află în centrul opoziției față de o posibilă taxă la nivelul Uniunii Europene asupra jocurilor de noroc online, în contextul în care statele membre negociază noi surse de venit pentru viitorul buget comunitar. O taxă care ar putea aduce miliarde de euro Susținătorii măsurii estimează că o taxă de 3% aplicată cifrei de […]
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de joi
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de joi
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de joi pe minus pe toți indicii, în condițiile unor tranzacții totale de 137,19 milioane de lei, echivalentul a 26,12 milioane de euro. Tranzacțiile cu acțiuni au însumat 104,11 milioane de lei (19,82 milioane de euro). BET a pierdut peste 1% Principalul indice al BVB, BET, care […]
Țările UE reconfigurează conceptul „Made in Europe” în jurul produselor, nu al țărilor
Economie mondială
Țările UE reconfigurează conceptul „Made in Europe” în jurul produselor, nu al țărilor
Statele membre ale Uniunii Europene încearcă să redefinească una dintre cele mai sensibile prevederi ale viitoarei Legi a Acceleratorului Industrial (Industrial Accelerator Act – IAA), înlocuind conceptul general de „Made in Europe” cu un sistem bazat pe originea produselor și pe acordurile comerciale existente. O nouă categorie: „origine parteneră” Compromisul propus de președinția irlandeză a […]
Canicula pune presiune pe economia Europei și schimbă comportamentul de consum
Economie mondială
Canicula pune presiune pe economia Europei și schimbă comportamentul de consum
Valurile succesive de caniculă afectează transportul, producția de energie și productivitatea în Europa, în timp ce schimbă obiceiurile de consum, favorizând unele industrii și punând presiune pe altele, arată o analiză publicată joi de XTB România. Valurile de căldură afectează transportul și energia Potrivit consultantului de strategie al XTB România, Claudiu Cazacu, Europa Occidentală se […]