INSCOP: 1 din 4 români cred că omul nu a ajuns pe Lună. 40% sunt convinși că vaccinurile controlează populația

Un sondaj INSCOP Research dezvăluie cât de adâncă este neîncrederea românilor în știință, instituții și tehnologie. De la superstiții, horoscop și vise premonitorii până la conspirații despre pandemii și 5G, rezultatele arată că trăim într-o societate prinsă între tradiție, frică și modernitate.

Știința pierde teren în fața credinței și tradițiilor

Studiul „România între Magie și Ezoterie”, prezentat de INSCOP Research, arată că aproape jumătate dintre români aleg credința și tradițiile în locul științei atunci când iau decizii importante. Mai exact, 43,8% spun că preferă credința, în timp ce 50,8% aleg rațiunea și știința. Restul nu au răspuns sau nu știu ce să creadă.

Această atitudine este strâns legată de vârstă, educație și mediul de rezidență. Persoanele peste 60 de ani, cu educație primară și locuitorii din mediul rural tind să se bazeze pe tradiții. Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din marile orașe aleg mai degrabă știința.

ASF: Activele pensiilor private au crescut cu 39%, la 246,2 miliarde de lei. Fondurile gestionează echivalentul a 12,35% din PIB

10:15, 09 Oct 2026

Bursa de Valori București încheie ședința cu scăderi pe toți indicii. Tranzacțiile au coborât sub 60 de milioane de lei

08:50, 09 Oct 2026

Cercetătorii explică fenomenul printr-o combinație de factori sociali și culturali. Modernizarea rapidă, presiunea competiției și stresul zilnic reactivează nevoia de sens și protecție. Astfel, explicațiile conspiraționiste devin, pentru mulți, un substitut psihologic al instituțiilor în care nu mai au încredere.

Superstițiile, parte din deciziile zilnice ale românilor

Rezultatele sondajului arată că 31,1% dintre români iau în calcul superstițiile când vine vorba de sănătate. Printre domeniile în care oamenii recunosc că țin cont de astfel de credințe se numără și relațiile (9,9%), cariera și locul de muncă (9,3%), deciziile cotidiene (8,7%), banii (7,7%) și examenele sau interviurile (3,9%).

Cele mai puternice superstiții rămân cele clasice:

• 22,3% cred că întoarcerea din drum aduce ghinion.

• 15,8% se tem de pisica neagră ce le taie calea.

• 13% consideră ziua de vineri 13 aducătoare de necazuri.

• 3,7% evită să treacă pe sub scară.

Superstițiile sunt mai răspândite în rândul persoanelor cu educație scăzută, al celor din mediul rural și al votanților PSD și AUR.

Horoscopul, între divertisment și credință reală

Peste o treime dintre români (34,8%) cred că horoscopul și astrologia pot prezice corect trăsăturile de personalitate sau evenimentele din viață. Deși majoritatea respinge această idee, procentul rămâne semnificativ.

De asemenea, 51,4% dintre români sunt convinși că există locuri încărcate energetic în țară, iar 28,9% cred că zone precum Bucegii sau Sarmizegetusa emană energii speciale.

În plus, 56% afirmă că visele pot prevesti evenimente reale, în timp ce doar 39,9% resping ferm această idee. Aceste convingeri sunt mai comune în rândul tinerilor sub 30 de ani, al persoanelor cu educație primară și al votanților AUR.

Conspirațiile: de la Lună și extratereștri la 5G și pandemii

Cele mai îngrijorătoare rezultate ale sondajului vin din zona teoriilor conspirației.

• 26,1% dintre români cred că omul nu a ajuns pe Lună, ci totul a fost o înscenare.

• 22,4% spun că extratereștrii au vizitat Pământul, dar guvernele ascund adevărul.

• 61,4% cred că România este controlată în secret de puteri străine.

• 55,6% sunt convinși că tehnologiile moderne, precum 5G și inteligența artificială, sunt folosite pentru manipularea populației.

• 58,4% consideră că pandemiile și crizele economice sunt rezultatul planurilor unor grupuri secrete de putere.

• 40,1% cred că vaccinurile sunt folosite pentru a controla populația.

Norocul și destinul, factori esențiali pentru români

Sondajul arată că 75,3% dintre români consideră norocul esențial în viață. Doar 21,4% resping această idee. Norocul este văzut drept decisiv mai ales de bărbați, de locuitorii din București și de votanții PSD.

De asemenea, 56% dintre respondenți cred că soarta li se arată în vis. Asta demonstrează că pentru mulți deciziile și percepțiile zilnice sunt influențate de semne și simboluri.

Explicațiile experților: între magie modernă și manipulare periculoasă

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, afirmă că aceste rezultate arată existența unei culturi duale. Pe de o parte, raționalismul modern, pe de altă parte, credințele simbolico-spirituale.

„Manipularea deliberată a acestui univers mistic și ocult, răspândit în toate straturile sociale, în scopuri politice, de influență sau pentru câștig financiar rapid, de către veritabili profesioniști ai exploatării aproapelui, reprezintă un fenomen toxic care erodează grav coeziunea socială și afectează capacitatea colectivă de discernământ„, a declarat directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac.

Metodologie și context

Studiul INSCOP Research ”România între Magie și Ezoterie” a fost realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 6-10 octombrie 2025.

Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.