Puterea financiară a lumii întră în ședință de criză globală la Washington. Conflictul din Orientul Mijlociu pune presiune pe arhitectura finanțelor mondiale

Oficiali de rang înalt în domeniul financiar se întâlnesc săptămâna viitoare la Washington pentru a evalua al treilea șoc major asupra economiei globale în ultimii ani — după pandemia de COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina.

Conflictul din Orientul Mijlociu riscă să inverseze tendința recentă de stabilizare și să readucă inflația în prim-planul agendei globale.

Oficiali din cadrul Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială au semnalat deja că vor revizui în jos estimările de creștere economică globală și vor majora prognozele privind inflația, notează Reuters. Creșterea prețurilor la energie și disfuncționalitățile din lanțurile de aprovizionare pun presiuni suplimentare pe piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare.

România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni

13:25

Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%

12:14

Inflația iese din grafic la nivel global

Până la izbucnirea conflictului, pe 28 februarie, ambele instituții anticipau o îmbunătățire a perspectivelor economice globale, susținută de reziliența cererii și de absorbția relativă a șocurilor anterioare, inclusiv a tarifelor comerciale introduse de administrația Donald Trump. Războiul a schimbat însă rapid cadrul de analiză.

Scenariul de bază al Băncii Mondiale indică acum o creștere de 3,65% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare în 2026, sub estimarea de 4% din toamnă. Într-un scenariu de conflict prelungit, creșterea ar putea încetini până la 2,6%. Inflația este estimată la 4,9%, cu riscul de a urca până la 6,7% în condiții adverse.

Riscul de insecuritate alimentară acută se extinde ca un incendiu global

Fondul Monetar Internațional avertizează că impactul nu se limitează la macroeconomie. Aproximativ 45 de milioane de persoane suplimentare ar putea intra în insecuritate alimentară acută, dacă perturbările în livrările de îngrășăminte persistă.

În paralel, instituțiile financiare internaționale se pregătesc pentru o creștere a cererilor de sprijin. FMI estimează necesarul de finanțare de urgență la 20–50 de miliarde de dolari pe termen scurt, în special pentru statele cu venituri reduse și importatoare de energie. Banca Mondială indică un potențial de mobilizare de până la 70 de miliarde de dolari în șase luni, prin instrumente de răspuns la crize.

Războiul din Orientul Mijlociu a declanșat un șoc sistemic

Economiștii avertizează că răspunsul politic trebuie calibrat atent. „Conducerea contează și am trecut prin crize în trecut”, a declarat Ajay Banga, adăugând însă: „Dar acesta este un șoc la adresa sistemului”.

Recomandarea dominantă este evitarea intervențiilor generalizate, precum plafonările sau subvențiile extinse, în favoarea unor măsuri țintite și temporare, pentru a limita riscul de amplificare a inflației.

Un sistem global fragmentat

Contextul actual este complicat de tensiunile geopolitice, în special între SUA și China, precum și de absența unui răspuns coordonat din partea G20.

Mary Svenstrup, fost oficial al Trezoreriei SUA, avertizează că multe economii emergente intră în această criză cu vulnerabilități mai mari decât în episoadele anterioare:

„Această criză trebuie să fie un catalizator pentru ca acționarii FMI să regândească cu adevărat modul în care Fondul sprijină țările vulnerabile, recunoscând că vom asista la mai multe șocuri globale. Nu le putem cere să sacrifice creșterea și dezvoltarea de dragul refacerii rezervelor”.

Ea subliniază că sprijinul financiar trebuie extins, dar condiționat de reforme: „Probabil că este nevoie de mai mult sprijin financiar din partea (instituțiilor financiare internaționale), dar acesta trebuie să fie accesibil și trebuie să fie în contextul programelor de reformă și, eventual, al unei reduceri mai ample a datoriilor”.