Reducerea burselor și creșterea taxelor împing aproape 8.000 de elevi și studenți să își caute un loc de muncă

Un val tot mai mare de îngrijorare îi obligă pe elevi și studenți să își găsească un loc de muncă, după reducerea burselor și creșterea taxelor. Un nou studiu publicat de platforma Delucru.ro arată că în jur de 8000 de tineri au început să își caut un loc de muncă în sectoare precum livrări, construcții și curățenie. 

Aproape 8000 de tineri își caută un loc de muncă

După tăierea burselor sociale și majorarea taxelor, mii de tineri din România și-au activat conturile pe platformele de recrutare și au început să caute locuri de muncă. În doar două săptămâni, peste 7.600 de persoane cu vârste între 18 și 24 de ani au aplicat pentru joburi, arată un studiu realizat de Delucru.ro. Cei mai mulți își doresc joburi de scurtă durată, de 1-2 ore pe zi, sau remote, astfel încât să poată continua școala.

Este o realitate dură: aproape 60% dintre acești tineri spun că se simt vulnerabili financiar, iar 40% acceptă joburi punctuale pentru a-și putea plăti mâncarea, utilitățile sau cazarea. Creșterea taxelor, scumpirea alimentelor și explozia costurilor zilnice i-au împins pe tineri într-o realitate care, până nu demult, părea rezervată doar adulților.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Elevii și studenții din medii defavorizate sunt cei mai defavorizați

Ministerul Educației a recunoscut că bugetul pentru bursele școlare și universitare este „nesustenabil financiar”, iar tăierea acestora, în valoare de 7 miliarde de lei anual, a fost justificată de nevoile bugetare ale statului. Consecințele nu au întârziat să apară. Tinerii dependenți de aceste burse au fost forțați să caute rapid surse de venit.

Numărul liceenilor interesați de joburi ocazionale a crescut cu 30%. Aceștia se orientează către activități simple și compatibile cu programul școlar, cum ar fi: distribuirea de pliante, ajutor în magazine, livrări locale sau curățenie. Pentru ei, pierderea bursei nu înseamnă doar un minus financiar, ci un dezechilibru emoțional.

Printre motivele invocate de tineri pentru a începe să muncească: 74% acuză scumpirea vieții, 41% invocă tăierea burselor, 38% vor să sprijine familia, iar 27% se tem de excluderea socială și scăderea nivelului de trai. În mediul rural, presiunea este și mai mare: 41% dintre tineri fără calificări caută activ de muncă, într-un peisaj economic din ce în ce mai instabil.

Orașele mici, noul epicentru al crizei tinerilor

Valul de aplicări nu se limitează doar la orașele mari precum București, Cluj-Napoca sau Iași. Platformele de recrutare au raportat o explozie de activări și în orașe mai mici, considerate până recent mai puțin active în ceea ce privește angajările. Tecuci, Moinești, Pașcani, Râmnicu Vâlcea sau Drobeta Turnu-Severin sunt în topul celor mai active zone în ultimele săptămâni.

În paralel, aproximativ 46% dintre tinerii cu studii medii sau gimnaziale care aplică pentru joburi provin din mediul rural, semn că valul economic lovește adânc în zonele deja defavorizate.

„Mulți dintre angajatori se bazează pe sinceritatea acestor tineri, chiar dacă nu văd un CV sau nu există experiență anterioară. Aleg să le ofere o șansă ținând cont de contextul actual, iar tinerii apreciază această deschidere. Simt că sunt auziți și sprijiniți, mai ales acum, când fiecare dintre noi avem o nouă povară financiară”, declară Gili Boruz, fondatorul platformei Delucru.ro.