Reforma fiscală pune presiune pe construcții și imobiliare. Avertismentul analiștilor: un risc sistemic pentru economie

Noul pachet de reforme fiscal-bugetare, menit să reducă un deficit bugetar istoric, riscă să afecteze grav două dintre sectoarele-cheie ale economiei românești, și anume construcțiile și imobiliarele.

Printre cele mai controversate măsuri se numără propunerea de majorare a TVA pentru tranzacțiile imobiliare de la 9% la 19%, ceea ce ar putea avea un impact sistemic în economie.

Reforma fiscală a guvernului Bolojan afectează domeniile construcții și imobiliare

Industria României intră în a doua treaptă a recesiunii: declinul s-a dublat ca ritm, iar comenzile arată că urmează mai rău

15:57

Grâul depășește 230 euro/tonă pe fondul secetei și al tensiunilor din Marea Neagră

14:40

Specialiștii avertizează că această măsură ar putea produce un efect de domino asupra industriilor conexe, afectând atât cererea de locuințe, cât și dinamica generală a sectorului de construcții, în contextul în care aceste domenii contribuie semnificativ la PIB, relatează Puterea.ro.

Analistul economic Adrian Negrescu a criticat dur această intenție de creștere a taxării pe piața imobiliară, catalogând-o drept lipsită de logică economică. Într-o declarație pentru Termene.ro, el a avertizat că efectele vor fi ample și negative:

„Din punctul meu de vedere nu face altceva decât să îngroape și mai mult industria construcțiilor care este unul dintre vectorii de creștere economică. Dincolo de faptul că românii nu-și vor mai permite să cumpere locuințe având în vedere prețurile din ce în ce mai mari, îngropi și industriile conexe, cum ar fi industria mobilei, a electrocasnicelor, a electronicelor, a sectorului serviciilor care depindeau direct de cel mai dinamic sector din economie, pare că sacrificăm totul cu dorința de a reduce deficitul bugetar prin metodele consacrate, creșteri de taxe, nu prin alte măsuri cum au fost vehiculate foarte multe în spațiul public”.

Totodată, Negrescu a criticat și lipsa unei abordări strategice în întregul pachet fiscal, considerând că acesta este rezultatul unui „program copy-paste”, fără viziune, elaborat de „pseudo-specialiști” și lipsit de coerență. El a subliniat că guvernul pare să repete greșelile trecutului, mizând pe creșteri de taxe în loc de reforme reale în structura cheltuielilor publice.

Incertitudine și lipsă de predictibilitate fiscală

O altă sursă de îngrijorare în rândul mediului de afaceri este lipsa clarității privind calendarul de implementare a noilor măsuri. Au fost vehiculate mai multe date posibile pentru intrarea în vigoare a schimbărilor, cum ar fi 1 iulie, 1 august sau chiar luna octombrie. Dar, premierul Ilie Bolojan a precizat că „aceste măsuri vor fi aplicate începând cu anul viitor”, lăsând însă loc de interpretări privind o posibilă aplicare mai devreme.

Această incertitudine a alimentat temerile investitorilor, care nu știu la ce să se aștepte în a doua parte a anului și se tem de alte eventuale majorări fiscale. În acest context, Adrian Negrescu atrage atenția că lipsa de predictibilitate a devenit o constantă problematică în politica fiscală românească:

„Lipsa de predictibilitate fiscală este cronică și reflectă o lipsă gravă de profesionalism la nivelul administrației publice.”

Dincolo de măsurile ce ar putea intra în vigoare până la finalul lui 2025, guvernul are în vedere o serie de schimbări fiscale ample începând cu 1 ianuarie 2026. Printre acestea se numără o reformă a impozitului pe proprietate, în care taxele pe case și terenuri vor fi calculate în funcție de valoarea de piață, în conformitate cu angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Premierul Bolojan a menționat totodată posibile majorări ale impozitului pe capital, inclusiv asupra dividendelor, și o reconfigurare a cotelor de TVA, care ar putea fi reduse de la trei la două. În paralel, este luată în calcul și o creștere a accizelor pentru produse precum alcoolul și combustibilul.

Promisiuni de transparență

La finalul ultimei ședințe de guvern, Ilie Bolojan a reiterat faptul că scopul acestor măsuri este reducerea deficitului bugetar, care în 2024 a atins 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimele decenii. Deși premierul prim-ministrul a promis că măsurile vor fi anunțate cu suficient timp înainte pentru a permite adaptarea mediului economic, el a recunoscut că analiza legislației bugetare abia începe, o declarație care a stârnit noi temeri privind lipsa de planificare, mai precizează sursa citată.

În același timp, premierul a anunțat intenția de a eficientiza colectarea redevențelor prin angajări suplimentare la Agenția Națională pentru Resurse Minerale și reducerea suprapunerilor administrative.

Execuția bugetară pe primele cinci luni ale anului 2025 arată un deficit de 64,23 miliarde de lei, adică 3,39% din PIB. o deteriorare față de aceeași perioadă din 2024, ceea ce pune presiune suplimentară asupra guvernului să găsească rapid surse de venit. Totuși, creșterea taxelor fără o reformă profundă a cheltuielilor riscă să blocheze sectoare vitale ale economiei și să afecteze încrederea generală a investitorilor.