Guvernul lucrează la cel mai ambițios set de măsuri fiscale de după 2010 pentru a preveni retrogradarea României la categoria „junk” de către agențiile de rating internaționale, se arată într-o analiză publicată de ziarul Puterea.
Supranumit „ordonanța Trenuleț”, proiectul include majorări de taxe, tăieri de cheltuieli și reforme fiscale profunde, care trebuie finalizate până pe 7 iulie, termenul impus de Comisia Europeană.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a avertizat că o eventuală întârziere ar putea conduce România spre un scenariu similar cu cel al Greciei în 2010. Una dintre principalele modificări vizează creșterea taxei pe valoare adăugată, după cum informează Puterea.ro. În noua formulă discutată în coaliție, TVA-ul va fi împărțit în două cote:
Executivul condus de Ilie Bolojan nu a exclus menținerea structurii actuale 9/19%, însă presiunea din partea Bruxelles-ului favorizează adoptarea unei cote standard mai mari.
„Comisia și agențiile de rating vor să vadă un efort bugetar consistent”, a explicat un oficial liberal implicat în negocieri.
Tot de la 1 august ar urma să intre în vigoare o majorare cu 10% a accizelor la carburanți, alcool, tutun și băuturi cu zahăr, cu un impact estimat de 5 miliarde lei până în 2026. La acest capitol, guvernul pregătește și majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% începând cu 2026, iar băncile vor fi taxate suplimentar pentru profiturile excesive începând cu trimestrul IV al anului viitor.
La nivel local, Ministerul Finanțelor lucrează la o reformă a sistemului de impozitare a proprietăților, bazată pe valorile reale de piață, ceea ce va duce la o dublare a taxelor pentru multe imobile.
Una dintre cele mai sensibile măsuri este aplicarea unei contribuții de asigurări de sănătate (CASS) de 10% pentru pensiile care depășesc 3.000 lei, taxarea fiind aplicată doar sumei care trece de acest prag. Pragul a fost redus de la 4.000 lei, ceea ce va aduce bugetului un plus de 4,1 miliarde lei în 2026.
Pe partea de cheltuieli, guvernul intenționează să înghețe salariile bugetarilor și beneficiile sociale în 2026. Măsura, estimată la o economie de 17,9 miliarde lei, vine după ce sporurile au fost plafonate la 300 lei brut, declanșând proteste în sistemele de sănătate, educație și administrație publică. De asemenea, proiectele de investiții considerate neesențiale, cum sunt stadioanele sau pârtiile de schi, vor fi reprogramate sau amânate, cu economii prognozate de circa 10 miliarde lei.
„Pentru a rămâne în zona sigură, trebuie să strângem 30 de miliarde de lei: 10 din investiții amânate, 10 din măsuri fiscale și 10 din reducerea cheltuielilor curente”, a declarat Anastasiu într-un interviu la Digi24.
Miercuri ar urma să aibă loc decizia politică finală, iar forma juridică, fie ordonanță de urgență, fie asumarea răspunderii, trebuie publicată înainte de 7 iulie, pentru a evita sancțiuni sau retrogradări din partea agențiilor de rating. Orice amânare va împinge adoptarea în toamnă, în plin sezon de evaluare financiară externă.
Președintele Nicușor Dan i-a cerut premierului să evite creșterea TVA înainte de luna octombrie, însă potrivit unor surse liberale, decizia finală aparține Comisiei Europene. În același timp, PSD cere ca scumpirea alimentelor de bază să fie cât mai redusă, motiv pentru care susține cota de 11%, dar acceptă introducerea CASS pentru pensiile mari.
Guvernul promite că toate aceste măsuri vor fi însoțite de compensații specifice pentru categoriile vulnerabile, dar și de un calendar gradual de reducere a deficitului bugetar până la ținta de 3% din PIB în anul 2028.