Prima pagină » Risc de rating „junk”: Guvernul pregătește măsuri fiscale severe, ca să evite retrogradarea financiară

Risc de rating „junk”: Guvernul pregătește măsuri fiscale severe, ca să evite retrogradarea financiară

Risc de rating „junk”: Guvernul pregătește măsuri fiscale severe, ca să evite retrogradarea financiară
Moody’s confirmă ratingul României: Perspective negative

Guvernul lucrează la cel mai ambițios set de măsuri fiscale de după 2010 pentru a preveni retrogradarea României la categoria „junk” de către agențiile de rating internaționale, se arată într-o analiză publicată de ziarul Puterea.

Supranumit „ordonanța Trenuleț”, proiectul include majorări de taxe, tăieri de cheltuieli și reforme fiscale profunde, care trebuie finalizate până pe 7 iulie, termenul impus de Comisia Europeană.

Pachet de măsuri fiscale severe pentru evitarea ratingului „junk”

Risc de rating „junk”: Guvernul pregătește măsuri fiscale severe ca să evite retrogradarea financiară

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a avertizat că o eventuală întârziere ar putea conduce România spre un scenariu similar cu cel al Greciei în 2010. Una dintre principalele modificări vizează creșterea taxei pe valoare adăugată, după cum informează Puterea.ro. În noua formulă discutată în coaliție, TVA-ul va fi împărțit în două cote:

  • 11% pentru alimente, medicamente, apă potabilă și de irigații, cărți, ziare, lemne de foc, energie termică și proteze;
  • 21% pentru restul bunurilor și serviciilor (față de 19% în prezent).

Executivul condus de Ilie Bolojan nu a exclus menținerea structurii actuale 9/19%, însă presiunea din partea Bruxelles-ului favorizează adoptarea unei cote standard mai mari.

„Comisia și agențiile de rating vor să vadă un efort bugetar consistent”, a explicat un oficial liberal implicat în negocieri.

Tot de la 1 august ar urma să intre în vigoare o majorare cu 10% a accizelor la carburanți, alcool, tutun și băuturi cu zahăr, cu un impact estimat de 5 miliarde lei până în 2026. La acest capitol, guvernul pregătește și majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% începând cu 2026, iar băncile vor fi taxate suplimentar pentru profiturile excesive începând cu trimestrul IV al anului viitor.

La nivel local, Ministerul Finanțelor lucrează la o reformă a sistemului de impozitare a proprietăților, bazată pe valorile reale de piață, ceea ce va duce la o dublare a taxelor pentru multe imobile.

CASS pentru pensii mari și plafonări salariale

Una dintre cele mai sensibile măsuri este aplicarea unei contribuții de asigurări de sănătate (CASS) de 10% pentru pensiile care depășesc 3.000 lei, taxarea fiind aplicată doar sumei care trece de acest prag. Pragul a fost redus de la 4.000 lei, ceea ce va aduce bugetului un plus de 4,1 miliarde lei în 2026.

Pe partea de cheltuieli, guvernul intenționează să înghețe salariile bugetarilor și beneficiile sociale în 2026. Măsura, estimată la o economie de 17,9 miliarde lei, vine după ce sporurile au fost plafonate la 300 lei brut, declanșând proteste în sistemele de sănătate, educație și administrație publică. De asemenea, proiectele de investiții considerate neesențiale, cum sunt stadioanele sau pârtiile de schi, vor fi reprogramate sau amânate, cu economii prognozate de circa 10 miliarde lei.

„Pentru a rămâne în zona sigură, trebuie să strângem 30 de miliarde de lei: 10 din investiții amânate, 10 din măsuri fiscale și 10 din reducerea cheltuielilor curente”, a declarat Anastasiu într-un interviu la Digi24.

Miercuri ar urma să aibă loc decizia politică finală, iar forma juridică, fie ordonanță de urgență, fie asumarea răspunderii, trebuie publicată înainte de 7 iulie, pentru a evita sancțiuni sau retrogradări din partea agențiilor de rating. Orice amânare va împinge adoptarea în toamnă, în plin sezon de evaluare financiară externă.

Președintele Nicușor Dan i-a cerut premierului să evite creșterea TVA înainte de luna octombrie, însă potrivit unor surse liberale, decizia finală aparține Comisiei Europene. În același timp, PSD cere ca scumpirea alimentelor de bază să fie cât mai redusă, motiv pentru care susține cota de 11%, dar acceptă introducerea CASS pentru pensiile mari.

Impactul estimat asupra populației

  • Prețuri mai mari la energie termică, apă, cărți și lemn, începând cu 1 august;
  • Scumpirea carburanților cu aproximativ 0,20 lei/litru;
  • Pensionarii cu venituri peste 3.000 lei pierd 10% din suma ce depășește acest plafon;
  • Impozitele locale pot crește în 2026, odată cu reformarea bazei de calcul;
  • Salariile bugetarilor și pensiile speciale nu vor fi indexate timp de un an;
  • Rovinieta anuală aproape se dublează, de la 28 la 50 de euro;
  • Co-asigurații fără venituri vor plăti contribuția CASS.

Guvernul promite că toate aceste măsuri vor fi însoțite de compensații specifice pentru categoriile vulnerabile, dar și de un calendar gradual de reducere a deficitului bugetar până la ținta de 3% din PIB în anul 2028.

Alte articole importante
Atac frontal în energie: Premierul acuză blocaje, speculă și lipsă de investiții în companiile de stat
Companii
Atac frontal în energie: Premierul acuză blocaje, speculă și lipsă de investiții în companiile de stat
Premierul Ilie Bolojan a lansat unele dintre cele mai dure critici din ultimii ani la adresa sectorului energetic, vizând direct două dintre cele mai importante companii de stat: Transelectrica și Hidroelectrica. Declarațiile vin într-un moment în care piața energiei este deja sub presiune, iar discuțiile despre prețuri, investiții și securitate energetică domină agenda publică. Consumul […]
Economia Israelului sfidează războiul: creștere peste marile puteri în 2026, în ciuda conflictelor din Orientul Mijlociu
Economia Israelului sfidează războiul: creștere peste marile puteri în 2026, în ciuda conflictelor din Orientul Mijlociu
Economia Israelului continuă să surprindă analiștii internaționali. În ciuda războiului și a incertitudinilor regionale, statul israelian este prognozat să depășească principalele economii dezvoltate în 2026, atât la ritmul de creștere economică, cât și la performanța piețelor financiare. Estimările recente ale Fondul Monetar Internațional indică o evoluție robustă a economiei israeliene, susținută de un sector tehnologic […]
Giganții auto joacă la limită: miliarde „pe hârtie” din taxe, într-un moment politic exploziv
Companii
Giganții auto joacă la limită: miliarde „pe hârtie” din taxe, într-un moment politic exploziv
Marii producători auto încep să includă în bilanțuri sume uriașe pe care încă nu le-au primit efectiv, mizând pe rambursări viitoare ale tarifelor impuse de administrația Donald Trump. Strategia le îmbunătățește artificial rezultatele financiare pe termen scurt, dar riscă să declanșeze reacții dure la Washington. Profituri umflate din bani care nu au intrat încă în […]
România și Grecia își extind infrastructura pentru vehicule electrice. UE finanțează noi stații de încărcare de mare putere
România și Grecia își extind infrastructura pentru vehicule electrice. UE finanțează noi stații de încărcare de mare putere
Uniunea Europeană continuă investițiile în mobilitatea electrică, iar România se numără printre beneficiarii direcți ai unui nou proiect strategic care vizează dezvoltarea infrastructurii de încărcare pentru vehicule electrice. Prin programul Blue Route 4E, vor fi instalate peste o sută de puncte de încărcare rapidă și ultra-rapidă, menite să susțină tranziția către transportul sustenabil. Inițiativa este […]
Leul atinge un minim istoric. Euro trece de 5,14 lei pe fondul tensiunilor politice
Leul atinge un minim istoric. Euro trece de 5,14 lei pe fondul tensiunilor politice
Leul a înregistrat cea mai slabă valoare din istorie în raport cu euro, într-un context marcat de instabilitate politică și presiuni pe piața financiară. Cursul oficial anunțat de Banca Națională a României a urcat la 5,14 lei pentru un euro, stabilind un nou record negativ pentru leu. Evoluția vine după o perioadă de volatilitate accentuată, […]
Controverse uriașe în jurul programului SAFE. România se împrumută masiv pentru apărare, dar banii ajung în mare parte în afara țării
Controverse uriașe în jurul programului SAFE. România se împrumută masiv pentru apărare, dar banii ajung în mare parte în afara țării
Programul european SAFE, destinat consolidării apărării și industriei militare din Uniunea Europeană, a devenit subiectul unei dezbateri intense în România, după apariția unor documente care indică direcția principală a contractelor din primul pachet aprobat de autorități. În centrul controversei se află Guvernul condus de Ilie Bolojan, acuzat că direcționează o parte semnificativă din fondurile împrumutate […]