Topul celor mai mari salarii ale șefilor giganților din industria auto

Topul celor mai mari salarii ale șefilor giganților din industria auto scoate la iveală diferențe semnificative între piețele globale.

Liderii companiilor americane domină autoritar clasamentul, în timp ce omologii lor din Europa și din Asia sunt mult mai discreți în privința remunerațiilor.

Cine domină topul celor mai mari salarii din industria auto

Foto: Pixabay

Planul cincinal al Chinei schimbă jocul pe piețele de mărfuri. Metale, energie și agricultură, în centrul noii strategii economice

08:08

Guvernul pregătește o reformă majoră în domeniul disciplinei bugetare. Executivul ar putea fi obligat să explice public derapajele de deficit

21:38

Într-un peisaj auto în plină transformare, unde electrificarea, digitalizarea și provocările geopolitice rescriu rapid regulile jocului, pachetele salariale ale șefilor companiilor reflectă performanțele financiare și adaptarea la noile realități ale pieței globale.

Compensațiile acordate nu urmează întotdeauna logica dimensiunii sau notorietatea grupurilor. Spre exemplu, în 2024, șeful Toyota, care este cel mai mare producător auto din lume, a fost remunerat cu mult mai puțin decât omologul său de la Hyundai.

Astfel, Koji Sato a câștigat echivalentul a 5,6 milioane de dolari, în timp ce Eusion Chung de la compania sud-coreeană a încasat aproximativ 8,8 milioane de dolari. În schimb, directorul general al Grupului Renault, Luca de Meo, care va părăsi compania la 15 iulie, a încasa din salarii 6,2 milioane de dolari, potrivit datelor publicate de Carscoops.

Diferențele devin și mai mari în cazul executivilor din SUA, acolo unde compensațiile sunt de departe cele mai generoase. Mary Barra, CEO-ul General Motors, rămâne cel mai bine plătit CEO din industrie, cu 29,5 milioane de dolari încasați în 2024, în creștere cu 6% față de anul anterior. Pe locurile următoare se află Jim Farley de la Ford, care a primit „doar” 24,8 milioane de dolari, cu 6% mai puțin față de 2023, din cauza nerealizării unor obiective de performanță.

Carlos Tavares, fostul CEO al Stellantis, completează podiumul mondial cu 23,9 milioane de dolari, o sumă semnificativ mai mică decât cea pe care o obținuse cu un an înainte, când salariul său a fost de 39,5 milioane de dolari. Plecarea sa din gigantul multinațional, în decembrie anul trecut, a venit pe fondul unor rezultate sub așteptări. Noul CEO, Antonio Filosa, ar putea primi 10,2 milioane de dolari în primul său an de mandat.

Ce salarii au șefii din industria auto europeană

Trebuie spus că, în Europa, compensațiile sunt mult mai modeste, chiar și pentru șefii unor companii uriașe. Oliver Blume, CEO-ul Volkswagen, a fost recompensat în 2024 cu 11,8 milioane de dolari, în timp ce Ola Källenius, CEO-ul Mercedes-Benz, a primit 7,5 milioane de euro, o creștere de 10% față de 2023, reflectând probabil redresarea vânzărilor și accelerarea tranziției electrice. Benedetto Vigna, care este CEO la Ferrari din 2021, a încasat anul precedent 7,3 milioane de dolari.

De asemenea, Oliver Zipse, șeful BMW, a încasat anul trecut 5,7 milioane de euro, în scădere față de cei 8,9 milioane obținuți în 2023. În Franța, Luca de Meo, CEO-ul Renault (aflat în ultimele luni de mandat), a fost remunerat cu 5,5 milioane de euro în 2024.

La polul opus, șefii unor constructori mai mici, deși intră în acceași categorie a milionarilor, încasează venituri chiar și de zece ori mai mici decât liderii americani. Spre exemplu, Amedeo Felisa, CEO-ul Aston Martin, a câștigat doar 1,5 milioane de dolari, în timp ce Toshihiro Mibe de la Honda a înregistrat 2,4 milioane de dolari în venituri. Totodată, Song Ho-Sung, CEO-ul KIA, a primit 4 milioane de dolari, iar omologul său de la Nissan, Makoto Uchida, 4,6 milioane de dolari, transmite Finance Alot.

Aceste diferențe de compensații reflectă în parte culturile corporatiste diferite, dar și structurile de stimulare financiară. În SUA, pachetul salarial include adesea acțiuni și bonusuri de performanță generoase, în timp ce în Europa sau în Asia, bonusurile sunt mai moderate și reglementările mai stricte.