Românii cu amenzi neplătite pot rămâne fără permis

Românii cu amenzi neplătite riscă să își piardă permisul de conducere, în contextul noilor reguli pentru recuperarea creanțelor.

Guvernul pregătește o serie de măsuri stricte pentru persoanele care nu își achită taxele locale și amenzile. Una dintre acestea se referă la obligativitatea șoferilor care au fost amendați să achite sancțiunile înainte de a putea circula legal.

Românii cu amenzi neplătite riscă să rămână fără permisul de conducere

Foto: Pixabay

Investitorii pariază pe cheltuieli militare record. Companiile de armament, câștigătoare pe piețele financiare

21:26

Raport: Afacerile globale, sub presiune în 2025. Șefii marilor companii susțin că a fost un an dificil

20:46

Potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, noile prevederi legislative urmăresc să aducă „echitate socială” și să descurajeze comportamentele iresponsabile față de obligațiile fiscale, transmite Puterea.ro.

Proiectul legislativ se află în ultimele etape de elaborare. El urmează să fie adoptat, însă după ce va parcurge procedura de avizare interministerială. Ulterior, va fi supus aprobării Parlamentului. Printre măsurile-cheie se numără interzicerea vânzării sau cumpărării de locuințe și autovehicule pentru persoanele cu datorii la bugetul local. Cu alte cuvinte, nici o tranzacție imobiliară sau auto nu va putea fi finalizată dacă proprietarul figurează cu restanțe la primărie.

De asemenea, șoferii care au permisele de conducere suspendate le vor putea recupera numai după ce își vor achita toate amenzile restante și taxele locale. În plus, dacă un conducător auto nu plătește amenda rutieră în maximum 90 de zile lucrătoare, permisul îi va fi suspendat automat.

„Aceste măsuri vin să asigure plata obligațiilor către bugetul local pentru categoria de persoane care nu-și plătește de ani de zile aceste dări și vin să ocrotească sentimentul de securitate financiară a celor care sunt cetățeni onești”, a declarat Cseke Attila la Digi24.

„Nu doar unii trebuie să plătească”

Ministrul a subliniat că măsurile nu sunt punitive. Scopul lor este acela de a restabili echilibrul între cetățenii corecți și cei care ignoră legile.

„Nu doar unii cetățeni români trebuie să-și plătească impozitele. Cei care an de an își achită taxele nu trebuie să se simtă în inferioritate față de alții care, poate de ani de zile, nu plătesc nimic. Până acum, nu existau mecanisme legale clare pentru a forța achitarea acestor datorii. De aceea, proiectul introduce instrumente concrete prin care și această categorie să fie obligată să-și respecte obligațiile fiscale”, a explicat ministrul.

Cseke Attila a adăugat că măsurile fac parte dintr-un pachet mai amplu de reformă administrativă. Acesta a fost discutat încă din vară și include și reducerea cheltuielilor de personal în instituțiile publice.

România, codașă la plata amenzilor

Ministrul Dezvoltării a atras atenția asupra decalajului major dintre România și restul Uniunii Europene în privința achitării amenzilor contravenționale.

„Media de achitare a amenzilor în Uniunea Europeană este de aproximativ 90%. În România, acest procent este de doar 38%-40%. E o diferență uriașă, iar asta înseamnă că trebuie să creăm mecanisme clare care să-i determine pe cei sancționați să plătească. În fond, nu se întâmplă nimic altceva decât că sancțiunea trebuie achitată, așa funcționează toate statele civilizate”, a subliniat Cseke.

Potrivit acestuia, amenzile contravenționale trebuie să fie venituri la bugetul local al localității de domiciliu a contravenientului. În prezent, mulți dintre cei sancționați ignoră plata amenzilor, iar bugetele locale pierd sume considerabile.

Ce sancțiune suplimentară va fi introdusă pentru neplată

Una dintre cele mai discutate prevederi vizează șoferii care refuză să își achite amenzile.

„Spre exemplu, dacă un conducător auto este sancționat pentru oprire neregulamentară, cu două sau patru puncte, amenda aferentă trebuie plătită. Dacă în 90 de zile lucrătoare acest lucru nu se întâmplă, se agravează sancțiunea: permisele vor fi suspendate. Scopul nu este pedepsirea, ci responsabilizarea. În final, vrem să ajungem și noi la nivelul Uniunii Europene, unde gradul de conformare este aproape total”, a explicat Cseke Attila.

Întrebat în legătură cu calendarul aplicării noilor măsuri, Cseke a precizat că nu există încă o dată fixă, dar procedura este avansată.

„Săptămâna viitoare vrem să intrăm în procedura de avizare interministerială, după care pachetul legislativ va fi adoptat de Guvern și trimis în Parlament. Dacă nu există contestații la Curtea Constituțională, există șanse ca măsurile să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Dacă apar întârzieri, termenul va fi decalat”, a spus ministrul Dezvoltării.

Declarațiile vin în contextul în care Coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind reducerea cheltuielilor bugetare și reformarea administrației publice. Pachetul propus de Ministerul Dezvoltării este prezentat ca un pas necesar pentru consolidarea disciplinei fiscale. Acesta este esențial, totodată, și pentru crearea unui sistem echitabil, în care toți contribuabilii să fie tratați la fel.

„Nu este vorba despre pedepse, ci despre echitate. Despre a-i proteja pe cei care își fac datoria și despre a-i aduce în legalitate pe cei care ignoră legea. Este o chestiune de respect reciproc între stat și cetățean”, a concluzionat Cseke Attila.