Roboții și inteligența artificială vor înlocui aproape în totalitate munca umană în 20 de ani. Ce rămâne de făcut?

Sociologul și futuristul Adam Dorr, director de cercetare la think tank-ul RethinkX, avertizează că roboții și inteligența artificială vor înlocui aproape în totalitate munca umană în decursul unei generații. Într-un interviu acordat The Guardian, el subliniază că în termen de 20–25 de ani, oamenii vor deveni depășiți în aproape toate domeniile economice productive.

Dorr compară ceea ce urmează cu revoluțiile tehnologice din trecut: Automobilele nu doar că au înlocuit treptat rolul cailor în transport, ci i-au făcut practic inutili în viața de zi cu zi; camerele digitale au eliminat camerele cu film. El spune că munca însăși este „ținta nouă a tehnologiei”, și noi suntem caii ori camerele de film, înlocuite treptat de roboți mai eficienți și mai ieftini

Potrivit sociologului, o tehnologie nouă, odată ce capătă o cotă mică a pieței sau minții colective, domină în doar 15–20 de ani, iar AI și roboții umanoizi urmează aceeași traiectorie.

BNR: Economia României riscă să intre în teritoriu negativ, iar modelul bazat pe consum și costuri reduse își atinge limitele

09:26

Prețul petrolului coboară pe fondul perspectivelor de aprovizionare mai bune și a speranțelor privind negocierile SUA-Iran

08:12

Ce domenii ar putea rezista?

Chiar dacă majoritatea locurilor de muncă vor dispărea, Dorr menționează că încă vor exista profesii greu de înlocuit, precum politicieni, antrenori sportivi, eticieni – adică roluri bazate pe conexiuni umane, încredere sau judecată morală. Totuși, acestea sunt extrem de puține în comparație cu cei 4 miliarde de lucrători expuși automatizării.

În plus, alții avertizează că nu toate joburile ar dispărea, ci s-ar transforma. Jensen Huang, CEO Nvidia, susține că AI va redefini munca, nu o va elimina. Dar Dorr subliniază: autonomia roboților și scăderea costurilor fac munca umană economic inutilă.

Economia muncii robotizate: costuri în scădere dramatică

Conform echipei RethinkX, costul orar al unui robot humanoid va scădea rapid, estimat inițial între 2 și 10 dolari pe oră în 2025 și scăzând regulat până aproape de zero. Cu o durată de viață de peste 20.000 de ore și o productivitate aproape 24/7, roboții vor opera mult mai eficient și la costuri infime comparativ cu oamenii.

Asta înseamnă un val global de automatizare: activități de rutină cognitivă sau fizică vor deveni obiectivul favorit al companiilor, într-un ciclu rapid de implementare și extindere.

Societate post-lucru: super-abundență sau inegalitate?

Dorr avertizează că tranziția spre o societate dominată de roboți va fi rapidă și haotică dacă nu ne pregătim acum. Fără reforme în modul de proprietate și distribuție a veniturilor, automatizarea că va crea extreme de inegalitate și oligarhie.

Pe de altă parte, dacă gestionăm transformarea cu înțelepciune, am putea atinge o eră a „super-abundenței”: o economie în care munca umană nu mai este necesară, iar oamenii pot să se concentreze pe relații, creativitate, educație și comunitate.

Urgența pregătirii: întrebări fără răspuns

Pentru Dorr, punctul critic este că nu avem timp de pierdut. În opinia lui, trebuie să inventăm acum noi modele economice, universale, colective sau bazate pe software open-source, și să redefinim conceptele de valoare, preț și proprietate.

El recunoaște că nu există soluții clare și admite că nici măcar nu știm dacă întrebările pe care le punem sunt cele corecte:

„Trebuie să experimentăm acum și să încercăm noi structuri de proprietate”, spune sociologul.

Dileme etice și riscuri la orizont

Riscăm nu doar șomaj sau dispariția sensului muncii, ci și ascensiunea populismului, migrație forțată, dezinformare și tensiuni sociale. Dorr îndeamnă la un echilibru între optimism și realism: revoluția AI poate fi un pas uriaș pentru omenire dacă dăm credite justiției și accesului echitabil la beneficiile pe care această tehnologie le oferă.

Provocarea morală a secolului

Vorbind despre „pariul etic al secolului”, Dorr subliniază că automatizarea nu este doar o chestiune tehnică, ci o provocare a valorilor fundamentale: cum definim ce înseamnă să trăiești demn într-o lume fără muncă obligatorie.

În esență, el vede viitorul drept unul potențial glorios sau sumbru, în funcție de deciziile strategice pe care le vom lua în prezent.

Ce rămâne de făcut

Societăți, guverne și instituții trebuie să lucreze acum pentru a construi mecanisme de distribuție echitabilă a bogăției automate, pentru a păstra coeziunea socială și pentru a revalida sensul muncii sau al vieții în sine. Dorr spune că acum noi suntem caii, dar putem schimba jocul în favoarea umanității.