S&P confirmă ratingul României la BBB-, dar păstrează perspectiva negativă: deficitul, politica și finanțarea externă rămân principalele riscuri

Standard & Poor’s a confirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3, menținând țara în categoria investment grade, dar a păstrat perspectiva negativă. Decizia vine într-un moment în care România se confruntă simultan cu un proces amplu de consolidare fiscală, o perioadă prelungită de incertitudine politică, deficite externe ridicate și necesități mari de finanțare.

S&P consideră că, pe termen scurt, România va reuși să formeze un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027-2028. În același timp, agenția avertizează că riscurile privind implementarea reformelor fiscale rămân ridicate, iar un blocaj politic prelungit ar putea pune sub presiune traiectoria de reducere a deficitelor. Ratingul BBB- este ultima treaptă din categoria investment grade. O eventuală retrogradare sub acest nivel ar plasa România în categoria ratingurilor speculative.

S&P păstrează ratingul, dar nu elimină riscul unei retrogradări

Perspectiva negativă reflectă, potrivit S&P, riscurile ridicate privind implementarea măsurilor necesare pentru consolidarea finanțelor publice și reducerea dezechilibrelor externe.

Leul intră într-o nouă zonă de volatilitate: euro a ajuns la 5,3447 lei. BNR trebuie să echilibreze cursul, dobânzile și rezervele

14:16

DNA: Mita nu se pierde, se mută în factură. Ce arată unul dintre cele mai mediatizate dosare anticorupție

13:22

Agenția atrage atenția în special asupra sensibilității României la modificarea încrederii investitorilor, întrucât țara are necesități importante de finanțare externă și un nivel ridicat al deținerilor de datorie guvernamentală de către nerezidenți.

S&P ar putea reduce ratingul dacă procesul politic început după prăbușirea coaliției în mai 2026 va continua să întârzie formarea unui guvern capabil să implementeze măsurile fiscale necesare în 2027 și 2028. În evaluarea agenției, un eșec în stabilirea unei traiectorii fiscale credibile ar putea afecta nu doar consolidarea bugetară, ci și încrederea investitorilor, costurile de finanțare și balanța de plăți.

Un alt risc este reprezentat de eventuale șocuri externe. S&P indică, în acest sens, posibilitatea ca problemele de pe piața energiei să mențină presiunile inflaționiste și, simultan, să afecteze semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele bugetare.

Decizia de vineri este, prin urmare, o confirmare a ratingului existent, nu o eliminare a riscurilor care au determinat perspectiva negativă. Reuters nota înaintea evaluării că blocajul politic și acumularea rapidă a datoriei au crescut presiunea asupra ratingului de investment grade al României.

Ce ar putea determina trecerea perspectivei la stabilă

Scenariul pozitiv pentru România este legat de reducerea simultană a deficitelor fiscale și externe. S&P spune că perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă aceste dezechilibre se reduc suficient pentru a opri deteriorarea bilanțurilor guvernamentale și externe.

Agenția consideră că un asemenea rezultat ar necesita un plan politic credibil pe termen mediu, susținut eventual de un consens politic larg, precum și o revenire a creșterii economice.

În evaluarea de bază a S&P, România va reuși să formeze un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. Agenția apreciază că, în pofida dificultăților politice dincepând din mai, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au continuat în direcția stabilită în 2026.

Fondurile europene oferă României spațiu pentru investiții

Unul dintre elementele favorabile evidențiate de S&P este accelerarea absorbției fondurilor europene.

În timpul verii, autoritățile române au făcut progrese legislative pentru deblocarea majorității fondurilor disponibile prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Potrivit agenției, aceste evoluții au contribuit la un vârf al intrărilor de fonduri europene în 2026.

S&P estimează că România va atrage în acest an fonduri europene echivalente cu aproximativ 3,5% din PIB. Banii contribuie la acoperirea unei părți importante din necesarul ridicat de finanțare externă și oferă, în același timp, spațiu pentru investiții publice.

Agenția estimează pentru România un buget de investiții publice de 8,5% din PIB în 2026, iar ratele de absorbție a fondurilor RRF ar fi depășit 90% în cazul granturilor și 95% pentru împrumuturi.

Investițiile publice reprezintă, în viziunea S&P, principalul sprijin pentru activitatea economică în acest an, într-un moment în care consumul privat este afectat de consolidarea fiscală și de inflația ridicată.

Blocajul politic pune în pericol traiectoria fiscală

Problema este că această traiectorie depinde de continuarea reformelor într-un context politic instabil.

S&P avertizează că un blocaj politic prelungit și eventuale compromisuri politice de ultim moment ar putea afecta reducerea deficitelor gemene ale României până în 2029.

Un exemplu concret este legea salarizării unitare din sectorul public. Potrivit agenției, blocajul legislativ a costat România 750 de milioane de euro în granturi RRF, ca urmare a neadoptării acesteia.

S&P subliniază că fondul de salarii din sectorul public a reprezentat aproape 25% din cheltuielile guvernamentale din 2025, ceea ce face ca lipsa unui cadru durabil pentru controlul acestei categorii de cheltuieli să reprezinte un risc pentru perspectivele fiscale.

Agenția atrage atenția și asupra anului electoral 2028. Incertitudinea privind evoluția salariilor din sectorul public, combinată cu posibilitatea unei fragmentări politice mai mari, ar putea pune presiune pe traiectoria de reducere a deficitului convenită cu autoritățile europene în cadrul procedurii de deficit excesiv.

S&P vede o contracție economică de 0,5% în 2026

Pe partea economică, scenariul de bază al S&P este unul dificil pentru acest an.

Agenția estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, pe fondul efectelor consolidării fiscale și ale inflației ridicate asupra consumului privat. Presiunile asupra prețurilor sunt alimentate, în parte, de șocul energetic global.

Pentru 2027, S&P estimează o revenire a PIB-ului cu 2,25%, susținută de relansarea consumului și de reducerea impulsului fiscal negativ.

În același timp, agenția anticipează că investițiile publice vor scădea cu aproximativ 2 puncte procentuale din PIB, pe măsură ce se reduc și intrările de fonduri europene. O parte din această scădere ar urma să fie compensată de revenirea investițiilor private.

S&P avertizează însă că prognoza rămâne expusă riscurilor generate de inflația persistentă, incertitudinea politică internă și tensiunile geopolitice.

Deficitul bugetar ar urma să coboare la 6,25% din PIB

În ceea ce privește finanțele publice, S&P estimează pentru 2026 un deficit general guvernamental de 6,25% din PIB, față de 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% în 2024.

Agenția pune reducerea pe seama pachetelor de măsuri adoptate în 2025 și 2026. Printre acestea se află majorarea TVA, creșterea accizelor, înghețarea salariilor și pensiilor și modificări ale impozitării profiturilor.

S&P apreciază că aceste măsuri au produs o consolidare fiscală importantă și au determinat o reducere nominală a cheltuielilor guvernamentale, în pofida încetinirii economiei.

Pentru următorii doi ani, agenția estimează un deficit de 5,8% din PIB în 2027 și de 5% din PIB în 2028.

Reducerea deficitului nu ar fi însă suficientă pentru a împiedica majorarea datoriei. S&P estimează că datoria generală guvernamentală netă va ajunge la aproximativ 60% din PIB în 2027, de la 52% la finalul lui 2025.

Deficitul de cont curent rămâne o vulnerabilitate majoră

România continuă să aibă și un dezechilibru extern important.

S&P estimează un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026, cu aproximativ un punct procentual peste traiectoria estimată pentru deficitul fiscal până în 2029.

Agenția arată că, deși deficitul bugetar este în scădere, poziția externă este afectată de deteriorarea soldului contului de venituri primare. Creșterea plăților de dobânzi, determinată de majorarea datoriei externe, contribuie la această presiune.

În plus, tendința descendentă a investițiilor străine directe reprezintă un motiv suplimentar de preocupare pentru calitatea finanțării externe.

În acest context, S&P consideră că stabilizarea mediului politic și menținerea fluxurilor de fonduri europene sunt esențiale pentru acoperirea necesarului ridicat de finanțare externă al României.

România rămâne la limita inferioară a investment grade

Confirmarea ratingului de către S&P menține România în categoria investment grade, dar la nivelul inferior al acesteia. În paralel, și celelalte două mari agenții de rating au menținut perspective negative pentru România: Moody’s are ratingul Baa3 cu perspectivă negativă, iar Fitch are ratingul BBB- cu perspectivă negativă.

Astfel, evaluarea de vineri nu schimbă ratingul României, dar menține presiunea asupra politicii fiscale și asupra procesului de formare a unui cadru bugetar credibil pentru anii următori.

Mesajul central al S&P este că România are încă o traiectorie compatibilă cu păstrarea ratingului actual, însă aceasta depinde de continuarea consolidării fiscale, reducerea deficitelor externe, absorbția fondurilor europene și formarea unui cadru politic capabil să susțină măsurile bugetare în 2027-2028.

Pentru investitori, diferența dintre confirmarea ratingului și schimbarea perspectivei este esențială: BBB-/A-3 rămâne neschimbat, dar perspectiva negativă înseamnă că S&P consideră în continuare material riscul ca evoluțiile politice și fiscale să conducă, în anumite scenarii, la o revizuire în jos a ratingului.