România riscă să intre într-o recesiune mai accentuată decât se estima inițial. Economiștii BRD anticipează o contracție de 0,6% din PIB în 2025 și de 2% în 2026.
Florian Libocor, economistul-șef al BRD, a declarat că recesiunea nu mai poate fi ignorată. În opinia sa, cifrele indică o contracție a economiei de 0,6% în acest an și de peste 2% în 2026, o evoluție considerată scenariu central de lucru.
El a adus critici dure la estimările optimiste ale unor analiști care vorbesc despre scăderi „sub 1%”, spunând că astfel de declarații induc în eroare inclusiv guvernanții.
„Pe mine mă amuză teribilă opinii de genul “noi vedem o uşoară contracţie, dar o să spunem că o să fie uşor sub 1%”. Am avut genul ăsta de discuţii şi le-am transmis celor cu care am discutat. În felul acesta îi păcăliţi până şi pe guvernanţi pentru că ei au impresia că calculele pe care şi le-au făcut sunt bune, pentru că le confirmaţi acele calcule şi n-aveţi argumente. Uitaţi-vă la consum, uitaţi-vă la variaţia stocurilor, uitaţi-vă la modul în care evoluează preţurile, uitaţi-vă la industrie, uitaţi-vă la agricultură. Uitaţi-vă unde vreţi, absolut unde veţi, în panoul ăla care arată cum se formează PIB-ul pe venituri şi pe cheltuieli şi veţi avea destul de multe semne de întrebare. Dar, precum se spunea bine la început, o recesiune trebuie privită ca pe un proces de întremare, un proces de curăţare. Nu ca pe un proces malefic, pentru că nu e malefic, pentru că de asta există ciclu economic. Altfel, am sta mereu pe creştere, o frumoasă utopie. Pot să dau exemple din trecut, dar nu cred că e cazul”, a afirmat Libocor.
Un alt factor major care apasă asupra creșterii economice este politica fiscală. Economistul-șef al BRD a criticat dur măsura de majorare a TVA, intrată în vigoare la 1 august 2025, catalogând-o drept „o glumă”.
„Prima regulă care s-a schimbat a fost majorarea TVA, prima dintre cele mai consistente, de la 1 august, şi deja se vorbeşte despre majorarea veniturilor. Este o glumă. Ceea ce am văzut majorat sunt efecte, dacă doriţi întârziate, sau în sfârşit, efecte ale fostei colectări întărită oarecum puţin prin aparatul de colectare, nicidecum efecte ale majorării TVA. Doi, umblăm la costuri, reducem, facem. Vorbeam de rezilienţă. Aţi observat care e rezilienţa aparatului? Fenomenal de mare. Cât credeţi că va fi intervalul de transformare 1-3 ani? Ce vreau să spun este că este foarte bine că s-a anunţat şi am subscris ideii că acest efort are o limită până în 2026 şi după aceea intrăm în zona de creştere. Însă este o limită nerealistă”, a mai declarat Florian Libocor.
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a confirmat semnalele de alarmă. Potrivit acestuia, consumul scade accelerat, șomajul este în creștere, iar numărul insolvențelor a început să urce.
„Chiar şi recesiune dacă ar fi, ar fi o recesiune uşoară anul acesta, adică sub 1% scădere economică. Practic jucăm la zero anul acesta. Anul viitor poate jucăm spre 1%, dar nu văd mari şanse de relansare economică. Politica fiscală este o piedică importantă şi deficitul este o piedică importantă în a relua creşterea economică. Însă acesta este scenariul de bază. Scenariul de risc este cel cu downgrade în care e cu totul altceva şi să sperăm că nu ajungem acolo”, a spus Adrian Codirlașu.
El a adăugat că scenariul de bază rămâne cel al stagnării. Dar există și un scenariu de risc – un posibil downgrade de rating, care ar putea complica dramatic situația financiară a țării.
În contrast cu estimările pesimiste ale BRD, Coface are o abordare mai optimistă.
Mateusz Dadej, economist regional pentru Europa Centrală și de Est, a prezentat o prognoză în care România ar putea crește cu 0,5% în 2025 și cu 1,2% în 2026.