România, din nou în coada clasamentului: doar 27% din popluație are competențe digitale de bază. Ce spune Comisia Europeană și ce ne așteaptă până în 2030

România se confruntă cu o realitate alarmantă – mai puțin de o treime din populație are competențe digitale de bază. Cu mult sub media Uniunii Europene, țara noastră rămâne printre cele mai vulnerabile în fața tranziției digitale. Comisia Europeană avertizează și propune măsuri concrete, în timp ce discrepanțele sociale, de vârstă, educație și zonă de reședință continuă să adâncească prăpastia digitală.

România, codasă în Europa la competențe digitale de bază

Potrivit raportului Digital Decade 2025 Country Report – Romania, doar 27,7% dintre români aveau, în 2023, competențe digitale de bază. Asta înseamnă că mai mult de două treimi din populație nu știe să folosească eficient instrumente esențiale precum e-mailul, motoarele de căutare, aplicațiile online sau serviciile digitale publice. Media Uniunii Europene se situează la 55,56%, aproape dublu față de România.

Raportul Comisiei Europene atrage atenția că problema este sistemică și necesită reforme profunde, pe termen lung. Deși s-au alocat fonduri semnificative prin PNRR, aceste resurse nu sunt suficiente pentru a schimba rapid realitatea din teren. În plus, formarea competențelor digitale în rândul populației active este lăsată, în mare parte, în grija sectorului privat, în timp ce strategiile guvernamentale se axează mai degrabă pe digitalizarea funcționarilor publici.

Primul robot umanoid majordom din lume își începe activitatea pe aeroportul din Shanghai VIDEO

19:55

Microsoft anunță o investiție majoră în centre de calcul AI

19:12

Discrepanțe îngrijorătoare între vârstă, educație și mediu de rezidență

Disparitățile digitale sunt accentuate de factori socio-demografici. Doar 21% dintre locuitorii din mediul rural au competențe digitale de bază, față de aproape 40% în orașe, și cu mult sub media UE. Diferențele de educație sunt și mai dramatice: dacă 64% dintre românii cu studii superioare stăpânesc noțiuni digitale, doar 12,58% dintre cei cu un nivel scăzut de educație au abilități similare.

Pe grupe de vârstă, cei între 16 și 24 de ani stau cel mai bine – dar chiar și aici, doar 47,19% ating un nivel minim de competență, cu 20% sub media europeană. Seniorii sunt aproape complet excluși din lumea digitală: doar 6,17% dintre persoanele cu vârste între 65 și 74 de ani au competențe de bază, comparativ cu 28,19% în UE.

În ceea ce privește diferențele de gen, bărbații (29,06%) au un ușor avantaj față de femei (26,47%), o discrepanță considerată „medie”, dar totuși peste nivelul de inegalitate observat la nivelul UE.

Educația digitală – între promisiuni și realitate

Ministerul Educației a anunțat recent că intenționează să formeze peste 100.000 de cadre didactice pentru a încorpora competențele digitale în procesul de învățământ. Totodată, bugetul educației a fost majorat cu aproape 10% în 2025, ajungând la 4,5% din PIB – o alocare esențială pentru combaterea analfabetismului digital.

Programele PNRR sprijină și alte inițiative: reducerea abandonului școlar, dotarea școlilor cu echipamente digitale și dezvoltarea învățământului dual. Comisia Europeană recomandă însă mai mult: cursuri relevante și calitative, dialog constant între educație și sectorul privat, politici coerente de perfecționare continuă și integrarea digitalizării în toate etapele de învățământ.