România: inflația a crescut, balanța de cont curent revine pe deficit și scade sentimentul economic

Contul curent al balanţei de plăţi a României a  înregistrat un deficit de 12,632 miliarde de euro în primele cinci luni din acest an, în creştere cu 46,7% faţă de perioada ianuarie – mai 2024, când soldul negativ al contului curent a fost de 8,61 miliarde de euro, potrivit datelor publicate luni de BNR.

Balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,155 miliarde de euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 461 milioane de euro, balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 966 milioane de euro, iar balanţa veniturilor secundare a adus o contribuţie negativă de 1,362 miliarde de euro.

Balanța de cont curent a României a trecut pe deficit în luna mai 2025, anunță și Trending Economics. Acest deficit este cel mai mare consemnat din octombrie 2024.

OpenAI angajează experți din domeniul militar și folosește scanări biometrice

21:24

Singapore este cel mai scump oraș din lume, pentru al treilea an consecutiv

21:02

Grafic: tradingview.com

În perioada ianuarie – mai 2025, datoria externă totală a crescut cu 4,557 miliarde de euro, până la 209,45 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 158,874 miliarde de euro la 31 mai 2025 (75,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,5% faţă de 31 decembrie 2024, iar datoria pe termen scurt a înregistrat nivelul de 50,576 miliarde de euro (24,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,4% faţă de 31 decembrie 2024.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 12,5% în perioada ianuarie – mai 2025, comparativ cu 19,6% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 mai 2025 a fost de 5,2 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2025 a fost de 88,6%, comparativ cu 99,1% la 31 decembrie 2024.

Rata anuală a inflației, în creștere

Rata anuală a inflației din România, precizează sursa citată, a crescut la 5,66% în iunie 2025, de la 5,45% în luna precedentă, depășind așteptările pieței, care estima o valoare de 5,55%. Prețurile au crescut la produsele alimentare (7,36%, față de 6,53% în mai). În schimb, costurile s-au temperat pentru produsele nealimentare (3,90%, față de 4%) și pentru servicii (7,05%, față de 7,09%). La nivel lunar, prețurile de consum au crescut cu 0,45% în iunie, încetinind ușor față de avansul de 0,46% înregistrat în luna anterioară.

După publicarea inflației de către BNR la finalul săptămânii trecute, economiștii șefi din bănci arată că nivelul acesteia a fost mai mare decât cel prognozat de ei și de media sondajului Bloomberg, de 5,5%, fapt care le-a modificat prognozele pe inflație și accentuat riscurile legate de prețurile la energie de luna viitoare.

Măsurile de consolidare fiscală adoptate de România vor contribui la agravarea problemei inflației pe termen scurt, scrie și Capital Economics, care a revizuit semnificativ în creștere prognoza pentru indicele prețurilor de consum (CPI) pentru următorul an. Deși opinia generală este că ratele dobânzilor vor fi reduse cu 25–50 puncte de bază până la finalul acestui an, publicația consideră că relaxarea monetară va fi probabil amânată până în 2026.

Grafic: tradingview.com

Sentimentul economic scade și el, în luna iunie, în România, raportează Focus Economics. Sentimentul economic (sau „economic sentiment”) – concept derivat din metodologia Comisiei Europene – se referă la percepția generală a actorilor economici (consumatori și firme) cu privire la situația economică actuală și viitoare, exprimată prin indicatori de încredere. Este un indicator compozit care reflectă încrederea în economie, fiind util pentru anticiparea evoluțiilor macroeconomice. Sentimentul economic este măsurat prin Economic Sentiment Indicator (ESI), un indice publicat lunar de Comisia Europeană, care combină răspunsurile din anchetele de încredere desfășurate în următoarele sectoare, de la îndustrie și servicii, la retail, construcții și consumatori (populație generală)

• Acest indice are o valoare de referință de 100 (media pe termen lung); valori sub 100 indică o perspectivă pesimistă, iar valori peste 100 indică optimism. Este un indicator frecvent urmărit pentru a înțelege direcția probabilă a activității economice, înainte ca datele „hard” (PIB, producție industrială etc.) să fie disponibile. Schimbările în sentiment pot semnala schimbări în consum, investiții sau angajare.

Cea mai recentă valoare pentru România: Sentimentul economic a scăzut la 97,0 în iunie, de la 99,3 în mai. Rezultatul din iunie marchează cel mai slab nivel al încrederii din august 2022. Prin urmare, indicele s-a menținut sub media pe termen lung de 100, semnalând o perspectivă economică modestă pe termen scurt. Valoarea principală a indicelui reflectă o deteriorare a sentimentului în rândul consumatorilor din România și în sectoarele de retail și construcții. În schimb, încrederea în sectorul serviciilor s-a îmbunătățit, iar sentimentul din industrie a fost mai solid.

Luând în considerare indicatorii care nu sunt incluși în calculul indicelui, așteptările privind ocuparea forței de muncă s-au înrăutățit, în timp ce indicele incertitudinii economice s-a îmbunătățit în iunie, comentează sursa citată.

Grafic: Comisia Europeană