România plătește dobânzi record în 2025. Ce înseamnă asta?

România se confruntă cu o povară financiară uriașă, plătind în acest an dobânzi record de 51 de miliarde de lei.

Este o sumă care depășește de două ori investițiile alocate pentru dezvoltare și infrastructura de transport. Această situație subliniază presiunile crescânde asupra bugetului și necesitatea unei gestiuni mai eficiente a datoriei publice.

Dobânzi istorice în România: 51 de miliarde de lei

România plătește dobânzi record în 2025. Ce înseamnă asta?

Zi decisivă pentru viitorul Șantierului Naval Mangalia. Rheinmetall și MSC vor să transforme platforma într-un centru strategic european

15:15

Commerzbank anunță concedieri și ținte financiare mai ambițioase pentru a bloca preluarea de către UniCredit

13:43

România se confruntă, în 2025, cu o povară financiară fără precedent. Vicepremierul Tanczos Barna a declarat, miercuri seara, într-o intervenție la Digi24, că țara noastră va plăti dobânzi în valoare de 51 de miliarde de lei. Totalul reprezintă „un record istoric”, transmite Puterea.ro.

Potrivit lui Barna, suma uriașă care trebuie direcționată către creditori depășește dublul investițiilor făcute în acest an de Ministerul Dezvoltării sau de Ministerul Transporturilor.

„Din cauza faptului că România s-a îndatorat excesiv în ultimii ani, în 2025 ne trezim cu această situație în care dobânzile sunt de 51 de miliarde de lei. Toate programele de investiții de la Ministerul Dezvoltării se vor ridica probabil la 20 de miliarde de lei. Deci 20 cu 50. Sau dacă ne uităm la investițiile din Ministerul Transporturilor, 20 și ceva cu 50, iarăși simplu la dublu”, a explicat vicepremierul.

Tanczos Barna a subliniat că această presiune asupra bugetului este rezultatul „împrumuturilor rostogolite în ultimii ani”. Acestea au generat costuri tot mai mari de finanțare. În plus, Barna a atras atenția că nivelul ridicat al dobânzilor reflectă dezechilibrele din economie. De asemenea, reflectă și o lipsă de prudență în gestionarea finanțelor publice.

„România aici a greșit foarte mult, într-o perioadă în care trebuia să fie mai cumpătată cu cheltuielile și cu împrumuturile, s-a extins foarte mult. Și atunci, și cei care acordă aceste împrumuturi văd dezechilibru în buget, văd dezechilibru în societate, în investiții, cheltuieli fixe și cheltuieli de funcționare, tot ce e în spinarea statului. Și atunci cresc aceste cheltuieli și, practic, în cazul unui împrumut pe 15 ani, dublează cheltuiala cu autostrada. Dacă fac astăzi o autostradă și mă împrumut cu 7% pe 15 ani, nu o să ne coste autostrada un leu, ne va costa exact 2 lei”, a explicat Tanczos.

Importanța continuării investițiilor

Pentru a ilustra impactul asupra economiei, vicepremierul a făcut o comparație cu bugetul unei familii:

„Acesta este efectul unor împrumuturi, ca și acasă, într-un buget al familiei. Dacă te împrumuți, te împrumuți, te împrumuți. La un moment dat o să cheltuiești cu dobânzile mai mult decât cheltuiala cu mâncarea”.

Barna consideră că soluția pentru a ieși din această situație constă în reducerea cheltuielilor de funcționare și scăderea costurilor de finanțare prin dobânzi mai mici.

„Dacă nu reușim să reducem această presiune, pe de o parte prin consolidarea fiscală și prin reducerea cheltuielilor de funcționare și dobânzi mai mici, apropiate de 4%, de 3%, de la 8%, de la 7%, să coborâm, vom avea o problemă din ce în ce mai mare”, a avertizat el.

În același timp, vicepremierul a subliniat importanța continuării investițiilor, inclusiv în zona rurală. Acestea sunt necesare pentru susținerea economiei și pentru creșterea nivelului de trai.

„Trebuie să alocăm resurse pentru a susține economia și pentru a crește nivelul de trai și în zona rurală”, a afirmat Tanczos.

Conform datelor prezentate, valoarea totală a investițiilor realizate de România în acest an va fi de aproximativ 150 de miliarde de lei. Este o sumă semnificativă, care contrastează puternic cu valoarea dobânzilor ce trebuie plătite. Tanczos a mai spus că, fără o schimbare a politicii fiscale și de împrumut, presiunea dobânzilor riscă să devină o povară și mai mare pentru bugetul de stat.