România reia o mega-investiție care ar putea revitaliza agricultura și economia regională

După decenii de amânări și degradare, România pornește în sfârșit lucrările de reabilitare și finalizare a Canalului  Siret-Bărăgan, un proiect grandios început în anul 1986, în perioada comunistă, dar abandonat mulți ani. Această investiție strategică, cu o lungime planificată de aproape 200 de kilometri, are potențialul de a transforma fundamental agricultura, infrastructura de irigații și economia regională.

Proiectul Canalului Magistral Siret-Bărăgan, demarat în perioada comunistă în anul 1986, pe râul Siret, între Barajul Călimănești și Lacul Dridu, avea o lungime de 198 km. Scopul construcției era de a asigura trei beneficii majore:

• Irigarea terenurilor agricole din Bărăgan, o zonă cu potențial agricol ridicat, dar cu probleme cronice legate de secetă.
• Reducerea riscului de inundații în lunca Siretului, protejând comunitățile și culturile agricole.
• Dezvoltarea transportului naval de mărfuri, prin crearea unei rute fluviale eficiente.

O firmă elvețiană intră pe dark web cu un sistem care urmărește furtul de date în timp real

22:10

Lufthansa Group lansează „Culinary Journey” cu meniuri personalizate și preparate premium

21:23

În 2012, costul estimat al finalizării proiectului era de aproximativ 3,5 miliarde de euro, iar realizarea sa ar fi permis irigarea a 10% din suprafața agricolă a României, un salt uriaș pentru productivitatea agricolă națională.

De ce a fost abandonat și ce se întâmplă acum?

După ce lucrările au început în anii ’80, proiectul a fost întrerupt și a intrat într-un proces de degradare continuă. Multe dintre secțiunile începute au necesitat intervenții urgente de reabilitare și modernizare. În ultimii ani, lipsa fondurilor și prioritățile în schimbare au amânat reluarea lucrărilor.

Însă, în 2025, situația se schimbă radical. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a anunțat că în maxim o săptămână va fi semnat contractul pentru reluarea lucrărilor, iar în două luni acestea vor începe efectiv. Bugetul alocat pentru infrastructura principală de irigații, inclusiv Canalul Siret-Bărăgan, este de 2,8 miliarde de lei (aproximativ 570 milioane euro), iar pentru cele 41 de amenajări aflate în lucru există un miliard de euro.

Avantajele tehnice ale proiectului

Unul dintre punctele forte ale acestui canal este faptul că aducțiunea apei se face gravitațional, ceea ce înseamnă costuri reduse de exploatare și întreținere pentru irigarea terenurilor agricole. În prezent, proiectul se află în prima etapă, care vizează primii 23 km din tronsonul I, pe o lungime totală de 50 km, în județul Vrancea.

Impactul asupra agriculturii și economiei României

Reluarea și finalizarea Canalului Siret-Bărăgan va avea un impact profund asupra agriculturii românești și economiei în ansamblu:

• Creșterea productivității agricole: Irigarea eficientă a terenurilor din Bărăgan și zonele învecinate va permite cultivarea unor culturi mai diversificate și mai profitabile, reducând riscurile asociate secetei și schimbărilor climatice.
• Reducerea pierderilor cauzate de inundații: Canalul va controla mai bine apele râului Siret, protejând terenurile agricole și comunitățile din luncă, ceea ce va reduce costurile sociale și economice generate de dezastre naturale.
• Crearea de locuri de muncă: Lucrările de construcție și întreținere vor genera mii de locuri de muncă, atât direct în construcții, cât și indirect în sectoarele conexe.
• Revitalizarea zonelor rurale: O infrastructură modernă de irigații și protecție împotriva inundațiilor va stimula dezvoltarea rurală, reducând migrația spre orașe și sprijinind comunitățile locale.
• Reluarea mega-investiției Canalului Siret-Bărăgan reprezintă o oportunitate istorică pentru România de a-și moderniza infrastructura agricolă și hidrotehnică, de a proteja comunitățile și de a stimula dezvoltarea economică durabilă. Această investiție strategică va contribui la creșterea competitivității României pe plan regional și internațional, pregătind țara pentru provocările climatice și economice ale viitorului.