Prima pagină » România, rușinea Europei la inovare: țara coboară în clasamente, deși IT-ul aduce miliarde în economie

România, rușinea Europei la inovare: țara coboară în clasamente, deși IT-ul aduce miliarde în economie

România, rușinea Europei la inovare: țara coboară în clasamente, deși IT-ul aduce miliarde în economie
sursă foto: Shutterstock

România se prăbușește în clasamentele mondiale privind inovația, ocupând ultimul loc din Uniunea Europeană. Raportul ONU arată lipsa de investiții în cercetare și educație, în timp ce liderii industriei IT avertizează că statul ignoră complet acest domeniu vital.

România, pe marginea prăpastiei în Indicele Global al Inovării

România continuă să alunece pe toboganul mediocrității în ceea ce privește performanța la nivel global în inovare. Conform celui mai recent raport realizat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO), țara noastră se situează pe locul 48 la nivel mondial. Mai eaxct, între Qatar și Filipine. Iar în Europa, România se situează pe locul 30.

Deși la nivel global poziția României a variat între locurile 46 și 49 în ultimii cinci ani, tendința este una clară: stagnare. România a pierdut teren fața de alte state din regiune. La nivel european, România se află pe ultimul loc. Țara noastră este depășită de aproape toate statele, cu excepția unor economii mici sau grav afectate de război.

Indicele Global al Inovării analizează două componente majore: inputurile (resursele investite în inovare) și outputurile (rezultatele obținute). România a obținut un loc 57 la inputuri în 2024, în scădere față de locul 51 în 2020. Pe partea de outputuri situația este ușor mai bună, locul 45 față de 46 în urmă cu patru ani.

Cu alte cuvinte, țara cheltuiește puțin pentru inovare și produce la fel de puțin. Acest lucru menține un cerc vicios care explică blocajul actual.

Slăbiciunile României: instituții fragile și lipsa investițiilor în educație

Raportul WIPO scoate la iveală o imagine îngrijorătoare. România se află pe locul 85 la capitolul „Instituții” și pe locul 72 la „Capital uman și cercetare”. Aceste scoruri slabe arată lipsa unor politici publice coerente și subfinanțarea cronică a educației și cercetării.

Țara noastră este sub media regională și mult sub media statelor cu venituri ridicate la aproape toți indicatorii analizați: stabilitate politică, cultură antreprenorială, cheltuieli pentru educație raportate la PIB, investiții private și atragerea de capital străin în cercetare și dezvoltare.

Autorii raportului avertizează că România se află într-o situație de vulnerabilitate structurală. Lipsa de resurse financiare alocate educației și cercetării perpetuează decalajele față de restul Uniunii Europene.

Singurele domenii unde România obține rezultate notabile sunt infrastructura (locul 31 global) și outputul creativ (locul 52). Țara punctează bine la exporturile de servicii IT&C ca pondere în comerțul total, complexitatea producției și sustenabilitatea ecologică. Totuși, aceste puncte forte nu compensează decalajele imense din alte domenii.

Europa de Est face pași înainte, România rămâne pe loc

Clasamentul global arată o imagine clară: Elveția rămâne lider mondial pentru al 15-lea an consecutiv, iar Europa domină top 25, cu 15 economii prezente. Statele baltice și țările din Europa de Est, precum Estonia și Lituania, sunt menționate ca exemple de bune practici și progres constant.

În contrast, România rămâne captivă unui model depășit, cu investiții minime și politici incoerente. Lipsa de strategie pe termen lung și incapacitatea de a valorifica resursele interne fac ca țara să fie la coada Europei, deși are un potențial considerabil.

Industria IT, un colos cu picioare de lut

România are o industrie IT&C puternică, care în 2023 a generat 22 de miliarde de euro și a contribuit cu peste 14% la PIB. Cu toate acestea, performanța spectaculoasă a sectorului nu este suficientă pentru a ridica țara în clasamentele globale de inovare.

Corina Vasile, director executiv al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), atrage atenția că investițiile în cercetare și dezvoltare rămân de doar 0,46% din PIB. Acest procent este mult sub media Uniunii Europene de 2%.

Mai mult, deși 75% dintre companiile IT au derulat inițiative de inovație în ultimii trei ani, doar 5,7% au reușit să lanseze un produs propriu pe piață. Acest decalaj între potențial și rezultate arată lipsa unui ecosistem funcțional care să sprijine transformarea ideilor în produse competitive la nivel global.

Alte articole importante
Elon Musk, aproape să devină primul trilionar din istorie. Averea lui ajunge la 750 miliarde dolari
Elon Musk, aproape să devină primul trilionar din istorie. Averea lui ajunge la 750 miliarde dolari
Averea lui Elon Musk a urcat spectaculos, până aproape de 750 de miliarde de dolari, după ce o instanță americană a restabilit pachetul său salarial uriaș de la Tesla. Decizia, combinată cu evaluările în creștere ale SpaceX și xAI, îl apropie pe Musk de un prag istoric. Ar putea deveni primul trilionar al lumii. Victorie […]
Moneda viitorului în Europa: euro digital. Când intră în circulație moneda electronică
Moneda viitorului în Europa: euro digital. Când intră în circulație moneda electronică
Uniunea Europeană face pași concreți spre lansarea euro digital, moneda electronică emisă de Banca Centrală Europeană. Consiliul UE a stabilit recent modul de funcționare, iar primele teste ar putea începe din 2027. Lansarea efectivă depinde însă de o decizie politică sensibilă, legată de confidențialitate și control. Ce este euro digital Euro digital este o versiune […]
Piața muncii în 2025: ce joburi caută românii și ce salarii se oferă
Companii
Piața muncii în 2025: ce joburi caută românii și ce salarii se oferă
Un top realizat de o platformă de recrutare din România arată ce joburi au căutat românii în 2025. Piața muncii a avut un lider clar: jobul de șofer. Potrivit datelor centralizate de eJobs, această meserie a generat peste 1,35 milioane de căutări în acest an, mai mult decât orice altă poziție. Cu toate acestea, interesul […]
ANALIZĂ
Ce se schimbă de la 1 ianuarie 2026 pentru investitorii români pe piața de capital
Ce se schimbă de la 1 ianuarie 2026 pentru investitorii români pe piața de capital
Impozitul pe dividende va crește la 16% începând de la 1 ianuarie 2026, iar investitorii români care tranzacționează pe piața de capital se vor confrunta cu un regim fiscal complex, în funcție de tipul de intermediar utilizat. Legea 239/2025, care introduce al doilea pachet de măsuri fiscale al guvernului Bolojan, a fost publicată în Monitorul […]
OpenAI introduce noi setări ale nivelului de entuziasm al ChatGPT 
Tehnologie
OpenAI introduce noi setări ale nivelului de entuziasm al ChatGPT 
Noile setări permit utilizatorilor să ajusteze tonul, expresivitatea și utilizarea emoji-urilor, transferând responsabilitatea alegerii stilului de interacțiune către utilizatori OpenAI a anunțat lansarea unei funcții care permite utilizatorilor să ajusteze direct nivelul de entuziasm al ChatGPT, inclusiv gradul de căldură, expresivitatea și utilizarea emoji-urilor, într-o mișcare care transferă controlul asupra personalității asistentului AI către utilizatori […]
DECLARAȚII EXCLUSIVE
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu: IMM-urile și antreprenoriatul feminin au nevoie de acces la expertiză și informație, nu doar la capital
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu: IMM-urile și antreprenoriatul feminin au nevoie de acces la expertiză și informație, nu doar la capital
România rămâne o economie cu potențial semnificativ de creștere, însă una în care antreprenorii locali, în special IMM-urile și inițiativele antreprenoriale ale femeilor, continuă să se confrunte cu un deficit major de acces la expertiză și informație, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, în cadrul evenimentului organizat de Asociația Women for a Better Society […]