România se prăbușește în clasamentele mondiale privind inovația, ocupând ultimul loc din Uniunea Europeană. Raportul ONU arată lipsa de investiții în cercetare și educație, în timp ce liderii industriei IT avertizează că statul ignoră complet acest domeniu vital.
România continuă să alunece pe toboganul mediocrității în ceea ce privește performanța la nivel global în inovare. Conform celui mai recent raport realizat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO), țara noastră se situează pe locul 48 la nivel mondial. Mai eaxct, între Qatar și Filipine. Iar în Europa, România se situează pe locul 30.
Deși la nivel global poziția României a variat între locurile 46 și 49 în ultimii cinci ani, tendința este una clară: stagnare. România a pierdut teren fața de alte state din regiune. La nivel european, România se află pe ultimul loc. Țara noastră este depășită de aproape toate statele, cu excepția unor economii mici sau grav afectate de război.
Indicele Global al Inovării analizează două componente majore: inputurile (resursele investite în inovare) și outputurile (rezultatele obținute). România a obținut un loc 57 la inputuri în 2024, în scădere față de locul 51 în 2020. Pe partea de outputuri situația este ușor mai bună, locul 45 față de 46 în urmă cu patru ani.
Cu alte cuvinte, țara cheltuiește puțin pentru inovare și produce la fel de puțin. Acest lucru menține un cerc vicios care explică blocajul actual.
Raportul WIPO scoate la iveală o imagine îngrijorătoare. România se află pe locul 85 la capitolul „Instituții” și pe locul 72 la „Capital uman și cercetare”. Aceste scoruri slabe arată lipsa unor politici publice coerente și subfinanțarea cronică a educației și cercetării.
Țara noastră este sub media regională și mult sub media statelor cu venituri ridicate la aproape toți indicatorii analizați: stabilitate politică, cultură antreprenorială, cheltuieli pentru educație raportate la PIB, investiții private și atragerea de capital străin în cercetare și dezvoltare.
Autorii raportului avertizează că România se află într-o situație de vulnerabilitate structurală. Lipsa de resurse financiare alocate educației și cercetării perpetuează decalajele față de restul Uniunii Europene.
Singurele domenii unde România obține rezultate notabile sunt infrastructura (locul 31 global) și outputul creativ (locul 52). Țara punctează bine la exporturile de servicii IT&C ca pondere în comerțul total, complexitatea producției și sustenabilitatea ecologică. Totuși, aceste puncte forte nu compensează decalajele imense din alte domenii.
Clasamentul global arată o imagine clară: Elveția rămâne lider mondial pentru al 15-lea an consecutiv, iar Europa domină top 25, cu 15 economii prezente. Statele baltice și țările din Europa de Est, precum Estonia și Lituania, sunt menționate ca exemple de bune practici și progres constant.
În contrast, România rămâne captivă unui model depășit, cu investiții minime și politici incoerente. Lipsa de strategie pe termen lung și incapacitatea de a valorifica resursele interne fac ca țara să fie la coada Europei, deși are un potențial considerabil.
România are o industrie IT&C puternică, care în 2023 a generat 22 de miliarde de euro și a contribuit cu peste 14% la PIB. Cu toate acestea, performanța spectaculoasă a sectorului nu este suficientă pentru a ridica țara în clasamentele globale de inovare.
Corina Vasile, director executiv al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), atrage atenția că investițiile în cercetare și dezvoltare rămân de doar 0,46% din PIB. Acest procent este mult sub media Uniunii Europene de 2%.
Mai mult, deși 75% dintre companiile IT au derulat inițiative de inovație în ultimii trei ani, doar 5,7% au reușit să lanseze un produs propriu pe piață. Acest decalaj între potențial și rezultate arată lipsa unui ecosistem funcțional care să sprijine transformarea ideilor în produse competitive la nivel global.