România trebuie să reducă deficitul bugetar cu 1,7% din PIB. Ce riscă țara noastră?

România este obligată în 2025 să reducă deficitul bugetar cu 1,7% din PIB, echivalentul a aproximativ 23 de miliarde de lei, doar prin instrumente fiscale, fără artificii contabile sau reduceri temporare de cheltuieli.

Această obligație derivă din angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar neîndeplinirea ei poate atrage sancțiuni din partea Comisiei Europene.

Cum va rezolva România problema de deficit bugetar

Fotografii: Shutterstock

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

După ce, anul trecut, țara noastră a înregistrat un deficit bugetar de 9,3% din PIB conform metodologiei ESA – cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană – guvernul se confruntă acum cu o mare provocare.

Acest procent a depășit cu mult ținta de 7,9% convenită în dialogul anterior cu Bruxelles-ul, amplificând presiunile externe pentru o reformă fiscală reală.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a transmis că ajustarea fiscal-bugetară reprezintă o prioritate, nu doar pentru stabilitatea economică internă, ci și pentru menținerea credibilității României în fața partenerilor europeni, după cum informează Termene.ro.

Boloș a avertizat zilele trecute că reforma fiscală este un „test de seriozitate” în relația cu UE, iar termenul-limită pentru prezentarea progreselor este 4 iunie. În lipsa unor măsuri concrete, există riscul blocării unor fonduri europene esențiale pentru investiții și dezvoltare.

Ce spune președintele Nicușor Dan

În acest context tensionat, în spațiul public apar tot mai multe voci care promovează soluții alternative. Printre acestea, noul președinte al României, Nicușor Dan, a declarat că ar prefera o consolidare bugetară bazată exclusiv pe reducerea cheltuielilor, fără majorări de taxe.

Ministrul Marcel Boloș a răspuns ferm acestor idei, arătând că ajustările pe partea de cheltuieli, deși necesare, nu pot substitui o reformă fiscală profundă, durabilă și credibilă.

România se află, așadar, într-un punct critic, în care deciziile fiscale vor influența nu doar cursul economic al anului în curs, ci și viitorul relației sale cu instituțiile europene.