Prima pagină » Românii scot din buzunar sume exorbitante în sezonul nunților – și nu e vorba doar despre „darul de nuntă”

Românii scot din buzunar sume exorbitante în sezonul nunților – și nu e vorba doar despre „darul de nuntă”

Românii scot din buzunar sume exorbitante în sezonul nunților - și nu e vorba doar despre „darul de nuntă”
sursă foto: Freepik

În România, sezonul nunților nu mai înseamnă doar petreceri și bucurie. Pentru mulți, acest tip de eveniment a devenit un test de rezistență pentru portofel. Un sondaj Revolut arată cât de mare e, de fapt, presiunea financiară pusă pe invitați și cum tinerii simt cel mai tare impactul acestor cheltuieli tot mai extravagante.

Sezonul nunților la care ești invitat, un lux tot mai greu de susținut

Într-un context în care România conduce în Uniunea Europeană la rata căsătoriilor, cu 5,8 căsătorii la mia de locuitori în 2023, participarea la nunți a devenit o parte inevitabilă din viața socială a românilor. Însă, potrivit unui sondaj realizat de Revolut în iunie 2025, tot mai mulți români se confruntă cu costul la care se ridică întreaga pregătire pentru eveniment: a merge la nuntă în 2025 înseamnă să cheltui între 300 și 1.000 de euro – și nu vorbim doar de dar.

Ținuta, transportul, cazarea, petrecerile dinaintea nunții și alte cheltuieli adiacente transformă un răspuns afirmativ la invitație, într-o decizie bugetară grea. Concret, 29% dintre respondenți au declarat că bugetul lor pentru participarea la o nuntă variază între 301-500 de euro, iar 27% ajung chiar la sume între 501-1.000 de euro. Iar asta într-un singur weekend.

Presiunea socială și Instagramul: principalele surse de stres financiar

Sondajul relevă că 70% dintre români simt  o presiune de neimaginat și vor să cheltuiască mai mult decât își permit. Pentru 20% dintre aceștia, presiunea este resimțită frecvent, iar pentru 11% este o constantă. Tinerii sunt cei mai afectați: 19% dintre cei cu vârsta între 18-24 de ani și 17% dintre cei între 25-34 de ani simt presiunea financiară ca fiind constantă.

Totul pornește de la așteptările sociale (28%) și dorința autentică de a sărbători un moment special (27%). În plus, rețelele sociale amplifică și mai tare anxietatea: 6% spun că Instagram și TikTok influențează decisiv cheltuielile, iar procentul urcă la 15% în rândul tinerilor de 18-24 de ani.

Fiecare fotografie perfectă postată pe rețelele sociale pare să ridice standardele a ceea ce înseamnă „prezență la nuntă”. De la outfit-uri de designer până la locații spectaculoase și petreceri tematice, invitații se simt obligați să țină pasul, chiar și cu prețul unor sacrificii financiare pe care nu le-ar face pentru ei înșiși. Totul merge pe ideea: „dacă mergem noi, vor veni și ei”.

Când regretul ia locul bucuriei: tot mai mulți spun că „nu se merită”

Un aspect important evidențiat de studiul Revolut este regretul de după eveniment: 3 din 10 români spun că au regretat participarea la o nuntă din cauza costurilor implicate. Femeile resimt mai puternic acest aspect – 32% dintre ele afirmă că au avut regrete financiare, comparativ cu 24% dintre bărbați.

Printre elementele considerate exagerate de respondenți se numără codul vestimentar strict (29%), petrecerile de burlaci/burlăcițe organizate în străinătate (27%) și așteptările legate de cadouri scumpe (22%). Toate aceste tendințe transformă nunta dintr-un moment de celebrare într-o ocazie de „etalat statutul”, ceea ce amplifică frustrarea invitaților și le scade entuziasmul.

Alte articole importante
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]
Bruxelles-ul schimbă regulile jocului pe piața muncii. Companiile se pregătesc pentru mai mult control, digitalizare și costuri de conformare
Macroeconomie
Bruxelles-ul schimbă regulile jocului pe piața muncii. Companiile se pregătesc pentru mai mult control, digitalizare și costuri de conformare
Uniunea Europeană pregătește una dintre cele mai ample reforme din ultimii ani în domeniul mobilității forței de muncă și al organizării relațiilor de muncă. Noile inițiative aflate în pregătire la Bruxelles promit să reducă birocrația și să faciliteze circulația angajaților între statele membre, însă pentru companii schimbările vin la pachet cu obligații suplimentare, cerințe mai […]