Prima pagină » S-a inventat cerneala electronică. Își modifică forma în funcție de temperatură și promite să fie viitorul gadgeturilor flexibile

S-a inventat cerneala electronică. Își modifică forma în funcție de temperatură și promite să fie viitorul gadgeturilor flexibile

S-a inventat cerneala electronică. Își modifică forma în funcție de temperatură și promite să fie viitorul gadgeturilor flexibile
S-a inventat cerneala electronică, capabilă să își modifice forma . Foto: LiveScience/ Simok Lee et al.

O echipă de cercetători a făcut un pas uriaș în domeniul electronicii, prin dezvoltarea unei tehnologii denumită „cerneala electronică” , capabilă să imprime circuite electronice care pot trece de la o stare rigidă la una flexibilă, doar prin încălzire. Această tehnologie inovatoare, bazată pe proprietățile unice ale metalului galiu, promite să deschidă drumul către o nouă generație de dispozitive electronice adaptabile, de la implanturi medicale care se înmoaie în corp, până la roboți flexibili.

Cum funcționează „cerneala electronică” care își schimbă forma?

Cerneala este realizată din galiu, un metal care este solid la temperatura camerei, dar se topește la o temperatură ușor sub cea a corpului uman (37 grade Celsius). Acest metal este combinat cu un solvent pe bază de polimer care se descompune la încălzire blândă. Rezultatul este un material stabil, imprimabil, care devine conductor după încălzire și poate modifica rigiditatea în funcție de temperatură.

Studiul care descrie această tehnologie a fost publicat pe 30 mai în prestigioasa revistă Science Advances.

Profesorul Jae-Woong Jeong, coautor al studiului și specialist în inginerie electrică la Korea Advanced Institute of Science and Technology (KAIST), a subliniat:

„Aceasta deschide noi posibilități pentru electronice personale, dispozitive medicale și robotică.”

De la dispozitive rigide la electronice cu rigiditate variabilă

Majoritatea dispozitivelor electronice actuale sunt fie rigide, precum telefoanele și laptopurile, care oferă performanță și durabilitate, dar nu flexibilitate, fie moi, precum dispozitivele wearable, care sunt confortabile, dar dificil de fabricat cu precizie sau integrat cu componente complexe.

Electronicele cu rigiditate variabilă încearcă să elimine această barieră, permițând dispozitivelor să alterneze între stări dure și moi, în funcție de necesități.

Provocările utilizării galiului în electronica imprimată

Galiul este atractiv pentru aceste aplicații datorită comportamentului său diferit în stare solidă și lichidă. Totuși, folosirea sa în electronica imprimată a fost dificilă din cauza tensiunii superficiale ridicate și a oxidării rapide la contactul cu aerul, ceea ce formează o crustă ce împiedică aderența și răspândirea.

Pentru a depăși aceste probleme, cercetătorii au dezvoltat un proces prin care particulele microscopice de galiu sunt dispersate într-o matrice polimerică flexibilă, folosind un solvent numit dimetil sulfoxid (DMSO).

Cum devine cerneala conductivă și flexibilă?

La încălzire ușoară, solventul se descompune și creează un mediu ușor acid, care îndepărtează stratul de oxid de pe particulele de galiu. Astfel, acestea se topesc și se unesc, formând căi conductoare de electricitate.

Această cerneală poate imprima detalii extrem de fine, de până la 50 de micrometri, mai subțiri decât un fir de păr uman, și poate alterna între rigiditate asemănătoare plasticului și o moliciune cauciucată, devenind de peste 1.400 de ori mai moale la încălzire, conform testelor efectuate.

Demonstrații practice și aplicații viitoare

Pentru a ilustra potențialul acestei tehnologii, echipa a creat două dispozitive funcționale: unul este un dispozitiv purtabil pentru monitorizarea sănătății, care este rigid la temperatura camerei, dar se înmoaie la contactul cu pielea pentru confort sporit; celălalt este un implant cerebral flexibil, care rămâne rigid în timpul intervenției chirurgicale pentru o inserție precisă, apoi se înmoaie în creier pentru a reduce iritațiile și inflamațiile, scrie LiveScience.

Compatibilitate cu metodele de fabricație existente

Cerneala poate fi utilizată cu tehnici de producție convenționale, precum serigrafia și dip coating, ceea ce înseamnă că poate fi aplicată pe scară largă, inclusiv în electronica 3D imprimată.

Profesorul Jeong a declarat:

„Realizarea de bază a acestei cercetări constă în depășirea provocărilor de lungă durată ale imprimării metalelor lichide prin tehnologia noastră inovatoare. Controlând aciditatea cernelei, am reușit să conectăm electric și mecanic particulele de galiu imprimate, permițând fabricarea la temperatura camerei a circuitelor de înaltă rezoluție și suprafață mare, cu rigiditate reglabilă.”

Impactul revoluționar al „cernelei electronice” flexibile

Această invenție deschide noi orizonturi pentru dispozitive electronice care se adaptează mediului și utilizatorului, făcând posibile gadgeturi flexibile, confortabile și eficiente, cu aplicații în domenii variate, de la sănătate la robotică avansată.

Prin combinarea proprietăților unice ale galiului cu tehnici de imprimare accesibile, cercetătorii de la MIT și KAIST au creat o soluție care ar putea transforma fundamental modul în care producem și folosim electronicele în viitorul apropiat.

Alte articole importante
Se complică situația în energie: Rompetrol ar putea opri două rafinării-cheie din România, sub presiunea fiscală
Companii
Se complică situația în energie: Rompetrol ar putea opri două rafinării-cheie din România, sub presiunea fiscală
Rafinăriile Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, operate de Rompetrol Rafinare și deținute de Grupul KMG International, ar urma să își suspende activitatea pentru aproximativ 30 de zile, începând din luna februarie, potrivit surselor din industrie. Informația nu a fost confirmată oficial până în acest moment, însă vine într-un context tensionat, marcat de presiuni fiscale crescute […]
Rusia intenționează să construiască o centrală nucleară pe Lună: s-au aflat detalii
Rusia intenționează să construiască o centrală nucleară pe Lună: s-au aflat detalii
Luna este din ce în ce mai mult văzută ca o platformă pentru prezența umană pe termen lung dincolo de Pământ. Proiectul își propune să furnizeze energie programului lunar rusesc și unei stații științifice comune ruso-chineze. Rusia are planuri de a construi o centrală electrică pe Lună Federația Rusă intenționează să amplaseze o centrală nucleară pe […]
La ce să ne așteptăm în 2026: Pariurile marilor brokeri pe S&P 500 și economia globală
La ce să ne așteptăm în 2026: Pariurile marilor brokeri pe S&P 500 și economia globală
Anul 2026 se conturează drept unul de continuare a raliului de pe piețele financiare, potrivit previziunilor marilor case de brokeraj internaționale. Un sondaj realizat de Reuters arată că investitorii mizează în continuare pe inteligența artificială, pe scăderea costurilor de finanțare și pe o reziliență surprinzătoare a economiei globale, în pofida riscurilor persistente legate de inflație, […]
ANALIZĂ
Cum vor transforma AI-ul și roboții criminalitatea și aplicarea legii
Cum vor transforma AI-ul și roboții criminalitatea și aplicarea legii
AI-ul și robotica sunt pe cale să revoluționeze atât modul în sunt comise infracțiunile, cât și modul în care autoritățile le combat. Noile instrumente digitale promit să ofere forțelor de ordine o eficiență fără precedent, în timp ce delincvenții explorează deja metode avansate pentru a exploata aceleași tehnologii. AI și roboții: cum vor evolua criminalitatea […]
Hackerii au furat peste 2,7 miliarde $ în criptomonede în 2025
Hackerii au furat peste 2,7 miliarde $ în criptomonede în 2025
În 2025, hackerii au furat peste 2,7 miliarde de dolari în criptomonede, marcând cel mai mare jaf de acest gen din istoria digitală. Cele mai importante atacuri au vizat exchange-uri și proiecte DeFi și au implicat atât hackeri independenți, cât și grupuri susținute de state. Hackerii au furat criptomonede de 2,7 miliarde $ în 2025, […]
ANALIZĂ
De ce apare zeița Diana pe moneda de aur cu tematica „plăcuţele votive de la Germisara” lansată de BNR: Simbol al prestigiului și identității culturale
De ce apare zeița Diana pe moneda de aur cu tematica „plăcuţele votive de la Germisara” lansată de BNR: Simbol al prestigiului și identității culturale
Banca Naţională a României (BNR) a anunțat că lansează pe 29 decembrie în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema Istoria aurului – Plăcuţele votive de la Germisara. Aversul monedei prezintă detalii ale artefactelor găzduite de Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, iar reversul redă un detaliu reprezentând-o pe zeiţa Diana la vânătoare. […]