Prima pagină » „Salvarea planetei” a fost o greșeală de marketing și ar putea avea riscuri legale, avertizează un veteran al pieței financiare

„Salvarea planetei” a fost o greșeală de marketing și ar putea avea riscuri legale, avertizează un veteran al pieței financiare

„Salvarea planetei” a fost o greșeală de marketing și ar putea avea riscuri legale, avertizează un veteran al pieței financiare
„Salvarea planetei” a fost o greșeală de marketing, avertizează un veteran al pieței financiare britanice / Foto: Unsplash

Retorica exagerată a ESG (Environmental, Social, and Governance) ar putea ascunde riscuri legale, asociate unor angajamente fără acoperire. Pensionarii și investitorii instituționali au fost induși în eroare de promisiunile „exagerat de idealiste” ale unor companii de investiții, care susțineau că luptă pentru salvarea planetei, afirmă Douglas Flint, președintele în exercițiu al Aberdeen Group și fost șef al HSBC, citat de The Guardian. Prezent la o conferință dedicată obiectivelor „net zero”, care a avut loc la Londra, Flint a atras atenția că sectorul de „asset management” a făcut o greșeală majoră, transformând preocupările de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) într-un instrument de marketing fără acoperire reală.

Conceptul de ESG, care vine de la „Environment, Social, Governance”, adică Mediu, Social și Guvernanță, este un cadru de referință pentru companiile care își doresc să devină sustenabile și responsabile. ESG este un concept complex, care implică o mulțime de elemente și cerințe. Vom alege, dintr-o lungă listă, doar obiectivele asociate celor trei linii directoare, începând cu politicile, procedurile și practicile pe care o companie le are în vigoare pentru a gestiona impactul pe care îl are asupra mediului natural. Se adaugă modul în care o companie își tratează angajații, clienții, furnizorii și comunitatea în care operează și, cea de-a treia dimensiune – modul în care o companie este condusă și gestionată, adică aspecte precum transparența, responsabilitatea, etica afacerilor, relația cu acționarii și conformitatea cu legile și reglementările.

„Toate acestea devenit o simplă poveste de PR: haideți să spunem că salvăm lumea, planeta. Dar nu despre asta e, de fapt, meseria noastră”, a spus Flint, citat inițial de Financial Times.

Retorica ESG a atins în SUA un punct de cotitură: activismul de dreapta, susținut de administrația Trump și de politicile sale în favoarea combustibilor fosili, a alimentat un val de ostilitate publică față de companiile financiare care promovează politici climatice. Rezultatul: temeri crescânde că ar putea urma procese și sancțiuni legale, mai ales pentru firmele cu operațiuni transatlantice. Printre țintele recente se numără și banca britanică NatWest, acuzată în Texas de „boicotarea” industriei petroliere.

În acest context mai larg, giganți precum BlackRock și State Street s-au retras din inițiative climatice voluntare, precum Climate Action 100+, argumentând că presiunile de conformare le afectează competitivitatea globală.

Investitorii britanici ar putea renunța la proiectele verzi

Riscurile nu se opresc la granițele SUA. Flint avertizează că și investitorii britanici ar putea urma același trend, renunțând la angajamentele ESG, mai ales în contextul în care autoritățile de la Londra iau în calcul relaxarea reglementărilor. Un document pus recent în consultare publică sugerează că guvernul britanic ar putea renunța la obligativitatea existenței unor planuri clare de tranziție climatică pentru companiile listate la bursă, inclusiv pentru giganți din FTSE 100.

Această posibilă atenuare a discursului contravine promisiunilor Partidului Laburist de a alinia piața financiară britanică la obiectivele Acordului de la Paris. Fără cerințe clare și fără obiective climatice obligatorii, presiunea asupra marilor companii de a-și reduce amprenta de carbon riscă să se diminueze drastic, comentează sursa citată.

„Accentul rămâne pus pe impactul climei asupra profiturilor companiilor, nu pe impactul companiilor asupra planetei”, a subliniat Mark Cliffe, cercetător la Global Systems Institute, Universitatea Exeter.

În replică, un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Securitate Energetică și Net Zero a declarat că guvernul britanic rămâne „angajat să transforme Regatul Unit în capitala mondială a finanțelor sustenabile”. Totuși, ambiguitatea tot mai mare privind implementarea acestor angajamente pune sub semnul întrebării viitorul investițiilor responsabile în Marea Britanie și, implicit, influența lor asupra tranziției energetice globale.

Alte articole importante
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
Bursa de Valori București a înregistrat cel mai ridicat randament dintre marile piețe de acțiuni din lume în ultimii zece ani, potrivit unei analize InterCapital ETF. Indicele BET-TR, care include dividendele reinvestite, a adus un câștig de 758% în euro, ceea ce înseamnă că o investiție de 1.000 de euro făcută acum un deceniu ar […]
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi Communications marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria sa prin listarea subsidiarei din Spania la bursele spaniole. Compania a atras 287 de milioane de euro în cadrul ofertei publice inițiale (IPO), într-o tranzacție suprasubscrisă de mai multe ori, semn al interesului ridicat al investitorilor pentru operatorul care a devenit unul dintre cele […]
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Macroeconomie
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C continuă să fie unul dintre motoarele economiei românești, contribuind cu aproximativ 14% la produsul intern brut și înregistrând o productivitate a muncii cu 16% peste media națională. Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar adoptarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială, rămâne mult […]
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Macroeconomie
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și […]
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Tehnologie
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Compania finlandeză Nokia, odinioară simbolul telefoanelor mobile indestructibile, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din istoria sa. După ce a ieșit definitiv din afacerea telefoanelor, grupul s-a repoziționat în centrul revoluției inteligenței artificiale, furnizând infrastructura care face posibilă funcționarea marilor centre de date AI. Strategia începe să dea rezultate: veniturile din acest segment cresc […]
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Tehnologie
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Mai bine de jumătate din valoarea unei facturi de telecomunicații ajunge la furnizori și subcontractori, aproape 18% acoperă investițiile în infrastructură, iar statul încasează aproximativ 15,5% sub formă de taxe și contribuții. O analiză realizată de analistul financiar Iancu Guda arată cum sunt distribuiți banii plătiți lunar de clienți pentru serviciile de telefonie și internet […]