Semnalele pieței imobiliare la început de 2026: unde se opresc scumpirile și ce orașe rămân în top

Piața imobiliară din România intră în 2026 cu prețuri ridicate și diferențe tot mai vizibile între marile centre urbane. După un an marcat de scumpiri accelerate, specialiștii estimează că ritmul de creștere ar putea încetini în lunile următoare, pe fondul presiunilor financiare resimțite de cumpărători și al adaptării treptate la noile condiții economice. Datele centralizate de platformele de profil arată că marile orașe își păstrează pozițiile în clasamentele de preț, însă dinamica diferă semnificativ între locuințele noi și cele vechi.

„Creșterea prețurilor ar putea fi mai lentă în 2026. Cel mai probabil, piața se va așeza după primul trimestru. Românii au cheltuieli mai mari și au nevoie de timp pentru a se adapta la noua realitate, ceea ce va duce, pentru unii, la amânarea deciziei de cumpărare”, estimează Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

Această temperare a ritmului nu înseamnă, însă, o corecție vizibilă a prețurilor, ci mai degrabă o stabilizare, în contextul în care cererea rămâne activă în zonele urbane cu infrastructură dezvoltată și acces bun la locuri de muncă.

Cine controlează proiectele care au blocat rețeaua pentru un deceniu

10:41

Antreprenor amendat cu 20.000 lei după o achiziție din UE. Revolta împotriva sistemului e-Transport ia amploare

09:27

Cluj-Napoca și Brașov, polul scumpirilor pe segmentul rezidențial

Cluj-Napoca își consolidează poziția de cel mai scump oraș din România pentru achiziția de apartamente. Prețul mediu al locuințelor noi a depășit pragul de 3.300 euro/mp util, un nivel care menține orașul pe primul loc la nivel național. Cu toate acestea, creșterea anuală a fost de aproximativ 5%, cea mai redusă dintre marile centre urbane, semn că piața locală intră într-o fază de maturitate.

Pe segmentul apartamentelor vechi, evoluția a fost mai alertă. Prețul mediu a ajuns la peste 3.220 euro/mp util, după o creștere anuală de circa 11%. Diferența dintre ritmul de scumpire al locuințelor noi și al celor vechi indică o cerere consistentă pentru proprietățile existente, în special în zonele centrale și semicentrale, unde oferta de proiecte noi este limitată.

Brașovul continuă să câștige teren în topul celor mai scumpe piețe imobiliare. Apartamentele noi au ajuns la o medie de aproape 2.700 euro/mp util, după un avans anual de aproximativ 11%, unul dintre cele mai ridicate din țară. Segmentul locuințelor vechi a înregistrat o creștere de circa 9%, până la un nivel mediu de peste 2.160 euro/mp util.

Evoluția Brașovului este susținută de cererea ridicată pentru locuințe destinate atât rezidenței permanente, cât și investițiilor în regim hotelier sau închiriere pe termen scurt. Poziția orașului ca destinație turistică și calitatea infrastructurii urbane mențin interesul investitorilor.

București și Timișoara, dinamici diferite ale prețurilor

Capitala a înregistrat la finalul anului trecut una dintre cele mai rapide creșteri lunare ale prețurilor. În decembrie, apartamentele noi s-au scumpit cu aproximativ 3%, un ritm superior altor mari orașe. Prețul mediu pentru un apartament nou a ajuns la circa 2.500 euro/mp util.

La nivel anual, atât locuințele noi, cât și cele vechi au consemnat scumpiri de aproximativ 17%, un procent semnificativ, care reflectă presiunea cererii și interesul constant pentru zonele bine conectate la rețeaua de transport și la centrele de business. Apartamentele vechi rămân mai accesibile, cu un preț mediu de aproximativ 2.160 euro/mp util, însă diferența față de locuințele noi se reduce treptat.

Timișoara se menține pe locul patru în clasamentul celor mai scumpe piețe imobiliare, cu un preț mediu de aproximativ 2.130 euro/mp util pentru apartamentele noi. La finalul anului, piața a intrat într-o fază de stabilitate, fără creșteri semnificative față de lunile anterioare.

Un aspect distinct în Timișoara este diferența mare dintre prețurile locuințelor noi și cele vechi. Apartamentele vechi au un preț mediu de aproximativ 1.820 euro/mp util, cel mai redus dintre marile orașe, însă au înregistrat o creștere anuală de circa 12%, ușor peste ritmul segmentului nou, estimat la 11%. Această dinamică sugerează o orientare a unei părți a cererii către proprietăți mai accesibile, în contextul costurilor ridicate de finanțare.

Constanța și Iași, între accesibilitate și creștere constantă

Constanța continuă să fie o piață activă, susținută atât de cererea rezidențială, cât și de interesul pentru investiții sezoniere. Apartamentele noi se tranzacționează la un preț mediu de aproximativ 2.060 euro/mp util, după o creștere anuală de circa 6%. Pe segmentul locuințelor vechi, scumpirile au fost mai accentuate, de aproximativ 13%, până la un nivel mediu de aproape 1.920 euro/mp util.

Diferența de ritm între cele două segmente indică o cerere mai intensă pentru apartamentele existente, în special în zonele apropiate de litoral și de principalele artere de circulație.

Iașiul rămâne cel mai accesibil mare oraș din România pentru achiziția de apartamente noi. Chiar și după o creștere anuală de aproximativ 11%, prețul mediu se menține sub pragul de 2.000 euro/mp util, la aproximativ 1.970 euro/mp. Este singurul mare centru urban care nu a depășit acest nivel, ceea ce îl face atractiv pentru cumpărătorii cu bugete medii și pentru investitorii orientați către randamente pe termen lung.

Pe piața locuințelor vechi, prețurile au crescut într-un ritm similar, ajungând la o medie de aproximativ 1.900 euro/mp util. Stabilitatea relativă a pieței ieșene este susținută de dezvoltarea sectorului IT, de extinderea infrastructurii și de cererea constantă din partea studenților și a tinerilor profesioniști.

Presiuni financiare și adaptarea cumpărătorilor

Specialiștii din domeniu semnalează că presiunile financiare asupra gospodăriilor, generate de costurile mai mari ale creditelor, de inflație și de cheltuielile curente, influențează decizia de achiziție. Mulți cumpărători aleg să amâne tranzacțiile, așteptând o clarificare a evoluției dobânzilor și o stabilizare a veniturilor.

În același timp, numărul tranzacțiilor ar putea crește gradual după primul trimestru al anului, pe măsură ce piața se adaptează la noile condiții. Segmentul locuințelor medii și accesibile rămâne cel mai activ, în timp ce proprietățile premium sunt mai sensibile la schimbările de context economic.

Dezvoltatorii sunt nevoiți să își ajusteze strategiile, fie prin optimizarea costurilor, fie prin diversificarea ofertelor, pentru a răspunde cererii reale. În unele orașe, se observă o orientare către proiecte de dimensiuni mai mici, cu prețuri de intrare mai accesibile.