Shildon, orașul care a rescris regulile transportului acum 200 de ani

Un orășel din nord-estul Angliei a rescris regulile transportului acum 200 de ani. Astăzi, Shildon își celebrează moștenirea prin evenimente, muzee și proiecte culturale care atrag atenția lumii întregi.

Prima călătorie cu locomotiva cu aburi în Shildon: momentul care a schimbat totul

Pe 27 septembrie 1825, în Shildon a avut loc prima călătorie cu locomotivă cu aburi care transporta pasageri pe o cale ferată publică. Evenimentul a marcat începutul unei revoluții industriale și sociale.

Linia Stockton and Darlington Railway a demonstrat pentru prima dată că transportul feroviar putea înlocui metodele tradiționale de deplasare. În acea zi, lumea a descoperit viitorul mobilității.

Fără șofer, dar 100% sigur. Microbuzul autonom testat în Madrid

12:59

Meta, vizată de UE pentru eșecul în moderarea conținutului

12:09

George Stephenson, „părintele căilor ferate”, și fiul său Robert au fost arhitecții acestei inovații. Locomotiva Locomotion No. 1, construită în 1825, a devenit simbolul progresului tehnologic al epocii.

Festivalul S&DR200: un secol și jumătate de istorie celebrat cu fast

În 2025, Shildon și întreaga regiune găzduiesc S&DR200, un festival cultural dedicat bicentenarului primei căi ferate pentru pasageri.

Evenimentul este parte a campaniei naționale Railway 200, susținută de Visit England și Network Rail, care promovează patrimoniul feroviar britanic pe tot parcursul anului.

Replici restaurate ale locomotivelor istorice, expoziții interactive și trasee tematice atrag mii de vizitatori. Piesa de rezistență este revenirea locomotivei Locomotion No. 1 pe un segment al traseului original, scrie BBC.

Directorul festivalului, Niccy Hallifax, descrie inițiativa drept „un sonet de dragoste pentru regiune” și o șansă unică de a readuce în prim-plan poveștile comunităților construite în jurul căilor ferate.

De ce Shildon? Răspunsul: cărbunele și revoluția industrială

Succesul orașului Shildon a fost strâns legat de resursele naturale din zonă. În secolul al XIX-lea, cererea de cărbune era uriașă. Minele produceau cantități masive, dar transportul până la porturi era dificil.

Unii antreprenori doreau construirea unui canal. Alții, precum Edward Pease, un negustor de lână influent, au susținut ideea unei căi ferate. Cu sprijinul comunității quakerilor din Darlington, Pease a reușit să strângă 70% din finanțare. Linia a fost denumită „Quaker Line”, în onoarea acestui sprijin.

George Stephenson a intuit perfect viitorul: „Va veni ziua în care căile ferate vor înlocui aproape toate celelalte metode de transport.”

De la transportul de marfă la trenuri pentru pasageri

Inițial, linia era destinată exclusiv mărfurilor: cărbune, minereu de fier, var și cereale. Pasagerii nu au fost luați în calcul.

Totuși, cererea publicului a schimbat planurile. În doar un an de la deschidere, peste 30.000 de pasageri au călătorit în vagoane trase de cai. În 1833, locomotivele cu aburi au înlocuit caii, transformând calea ferată într-un mijloc modern de transport public.

Stockton and Darlington Railway a introdus pentru prima dată clase de călătorie diferite, bilete vândute la opriri și chiar conceptul de „timp feroviar”, care a inspirat ulterior apariția fusurilor orare.