În timp ce China domină piața globală auto și investește masiv în baterii și infrastructură, SUA riscă să piardă cursa vehiculelor electrice în fața Chinei din cauza unei serii de politici republicane care elimină subvențiile esențiale. În loc să întărească industria auto americană, aceste măsuri ar putea duce la o pierdere ireversibilă de competitivitate globală, avertizează experții.
Promisiunile de revigorare a industriei auto americană ar putea avea efect invers dacă pachetul republican de tăieri bugetare va fi adoptat. Printre cele mai controversate măsuri: eliminarea creditelor fiscale de până la 7.500 de dolari pentru cumpărătorii de vehicule electrice, anularea fondurilor pentru stații de încărcare rapidă și încheierea sprijinului financiar pentru fabrici de baterii și mine de litiu. Toate aceste măsuri au fost piloni centrali ai strategiei administrației Biden pentru a reduce dependența de China și a stimula producția internă.
Peste 200 de miliarde de dolari în investiții private – de la giganți auto la startup-uri și producători de baterii – sunt acum puse sub semnul întrebării. Fabrica AESC din Carolina de Sud, care urma să livreze baterii pentru BMW, a fost deja suspendată. Într-un moment în care China controlează peste 50% din producția globală de baterii și aproape toate resursele-cheie, precum grafitul și litiul rafinat, SUA pare să-și autosaboteze propriul viitor electric.
China produce deja 70% din vehiculele electrice vândute la nivel global. Branduri precum BYD, SAIC și Geely domină piețele din Asia, Europa și America Latină. SUA, în schimb, contribuie cu doar 5% la această piață – și doar Tesla se mai regăsește în topul global. Însă chiar și Tesla a fost depășită de rivalii chinezi în volum de vânzări și eficiență de producție.
Economia de scară, competitivitatea prețurilor și densitatea infrastructurii de încărcare fac ca EV-urile chinezești să fie mai accesibile și mai atrăgătoare pentru consumatori. În timp ce chinezii lansează modele performante la prețuri mai mici decât cele ale mașinilor cu benzină, SUA se confruntă cu rețele de încărcare fragmentate și prețuri ridicate. Dacă această tendință continuă, G.M. și Ford – care deja își obțin majoritatea profiturilor doar din piața internă – riscă să devină irelevante la nivel global.
În prezent, producătorii chinezi sunt blocați de tarife de 100% pe piața americană. Însă în alte colțuri ale lumii – din Mexic până în Marea Britanie – mașinile BYD, Geely sau NIO sunt deja prezente. Călătorii americani le vor testa, le vor aprecia și, inevitabil, se vor întreba de ce nu le pot cumpăra și acasă. Protecționismul ar putea deveni un bumerang: în loc să încurajeze inovația internă, ar putea duce la stagnare și complacere.
„Cât timp mai poți ține acele mașini departe de piața americană doar prin restricții comerciale?” se întreabă Michael Lenox, profesor la Universitatea din Virginia.
Tăierea stimulentelor ar putea amâna dezvoltarea de noi tehnologii și încuraja companiile americane să producă în continuare SUV-uri mari, ineficiente energetic.