Începând din 2026, carnea porcilor modificați genetic ar putea deveni un ingredient obișnuit în alimentația americană. Administrația pentru Alimentație și Medicamente din SUA (FDA) a aprobat recent creșterea unui tip special de porc cu ADN modificat, iar alte țări ar putea urma exemplul în curând. Dar ce înseamnă acest lucru pentru siguranța alimentară și etica creșterii animalelor?
Editarea genetică nu înseamnă că porcii sunt creați în laborator, ci că sunt crescuți din animale al căror ADN a fost modificat în stadiul de celulă unică sau ou fertilizat pentru a le conferi trăsături benefice. Spre deosebire de a modifica gustul cărnii, această tehnologie urmărește protejarea porcilor împotriva bolilor, scrie BBC.
Compania britanică Genus a dezvoltat porci cu o modificare genetică ce îi face rezistenți la PRRS, un virus care atacă celulele imune ale porcilor. PRRS este o amenințare majoră: poate ucide purceii, provoca avorturi la scroafe și slăbi sistemul imunitar al animalelor, făcându-le vulnerabile la alte infecții.
În prezent nu există un vaccin eficient împotriva PRRS. Industria americană a pierdut aproximativ 1,2 miliarde de dolari anual din cauza acestei boli. În 2006, un focar major în China a infectat peste 2 milioane de porci și a cauzat 400.000 de decese.
Pentru a opri virusul PRRS, oamenii de știință au eliminat o mică secțiune din ADN-ul porcului – o parte din proteina CD163, folosită de virus pentru a pătrunde în celulele porcului. Porcii cu această modificare sunt rezistenți la aproape toate tulpinile cunoscute de PRRS, dar, în rest, sunt „la fel ca porcii convenționali”, susține Genus.
Dr. Christine Tait-Burkard, cercetător la Institutul Roslin din Edinburgh, care a colaborat la dezvoltarea acestor porci, explică că proteina CD163 este „ca niște mărgele pe o sfoară”, iar modificarea elimină doar a cincea mărgea. Această schimbare mică împiedică virusul să se atașeze, dar nu afectează alte funcții ale proteinei, cum ar fi eliminarea globulelor roșii deteriorate.
Pentru modificare, cercetătorii au folosit CRISPR, o tehnologie premiată cu Nobel, recunoscută pentru precizia și costurile reduse. CRISPR folosește o secvență „ghid” pentru a tăia ADN-ul cu „foarfece” proteice naturale, descoperite inițial la bacterii. Eliminările mici, precum în cazul porcilor rezistenți la PRRS, dezactivează anumite gene.
Porcii rezistenți la PRRS vor fi probabil primele animale modificate genetic care vor ajunge pe rafturile magazinelor. Aceștia nu sunt însă primii care intră în alimentația americană: în 2020 a fost aprobată carnea de porc „GAL-safe”, hipoalergenică, iar în 2022 FDA a autorizat creșterea vacilor „SLICK”, cu păr scurt și rezistență la căldură, modificate genetic. Somonul „AquAdvantage”, cu creștere rapidă, este de asemenea disponibil, dar mai ales în restaurante.
În Uniunea Europeană, alimentele modificate genetic nu pot fi comercializate în prezent. În Anglia, Legea privind Tehnologia Genetică (Precision Breeding) oferă un cadru pentru cultivarea plantelor modificate genetic, dar este încă în faza de implementare.
În SUA, etichetarea cărnii modificate genetic nu este încă clară. Dr. Katie Sanders, specialistă în comunicarea sistemelor alimentare, observă că aceste produse au șanse mai mari de acceptare în rândul consumatorilor decât alimentele modificate genetic tradiționale, fiind considerate mai naturale.
Un studiu recent realizat de Sanders și profesorul Jean Parrella pe peste 2.000 de americani arată că bărbații, locuitorii din zone urbane și persoanele cu niveluri mai scăzute de educație sunt mai predispuși să cumpere produse din carne editată genetic.
Parrella subliniază că producătorii trebuie să se concentreze pe „utilizarea responsabilă și aspectele etice ale aplicațiilor CRISPR” pentru a convinge mai mulți consumatori.
Marketingul pentru porcii rezistenți la PRRS pune accent pe îmbunătățirea bunăstării animalelor, reducerea utilizării antibioticelor și impactul pozitiv asupra mediului. Cercetătorii de la Institutul Roslin lucrează și la editări pentru alte boli ale animalelor, precum virusul diareei bovine.
Dr. Tait-Burkard explică că rezistența la anumite virusuri, cum ar fi gripa aviară, ar necesita prea multe modificări sau ar afecta negativ celulele animale. Proteina CD163 modificată este un „țintă perfectă”, greu de egalat.
Pentru alte caracteristici legate de productivitate, precum creșterea producției de lapte sau calitatea cărnii, metodele tradiționale de reproducere sunt deja eficiente, astfel încât editarea genetică nu va înlocui curând aceste tehnici.
Dacă editarea genetică poate proteja animalele, reduce antibioticele și diminua presiunea asupra mediului fără a afecta bunăstarea animalelor, această tehnologie ar putea deveni curând mai degrabă o practică obișnuită decât o noutate.