Țara care are de câștigat din instabilitatea economică actuală a României. „Ar spori atractivitatea pentru investitori”

În contextul regional actual, anumite țări profită de pe urma situației actuale din țara noastră, marcată de instabilitatea politică și economică, capitalizând pe vulnerabilitățile și incertitudinile generate de situația internă. Această dinamică creează oportunități pentru actori externi de a-și extinde influența, de a atrage investiții sau de a-și consolida poziția economică și geopolitică în regiune.

Conform economiștilor de la PKO BP, citați de Bloomberg, amplificarea incertitudinii legate de planurile fiscale ale României ar putea spori atractivitatea comparativă a Poloniei pentru investitori.

Investitorii sunt preocupați de posibilitatea unei crize politice prelungite în România, care ar putea întârzia măsurile esențiale de consolidare fiscală, fapt ce s-a manifestat prin deprecierea leului și prin temerile exprimate de Standard & Poor’s.

De ce nu ne putem opri din cumpărături de Black Friday: trucurile psihologice care ne fac să cheltuim fără măsură

22:07

ANALIZĂ

Prima companie „complet anti-woke” din Silicon Valley. CEO-ul Palantir laudă meritocrația, susține „cultura tribală” și atacă corectitudinea politică

21:24

„Creșterea incertitudinii poate spori atractivitatea Poloniei în ochii investitorilor care doresc să își investească fondurile în ECE”, spun economiștii celei mai mari bănci din Polonia, condusă de Piotr Bujak.

Instabilitatea economică și politică din România, comparată cu situația țărilor din Europa de Est

Traiectoriile economice ale țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE) încep să se îndepărteze, pe măsură ce inflația și direcția politicilor economice demonstrează divergențe tot mai mari. Conform unui comentariu recent al ING, citat de Intellinews, Polonia și Republica Cehă depășesc așteptările, în timp ce Ungaria și România continuă să rămână în urmă, creând o perspectivă regională fragmentată.

Polonia

Polonia rămâne cea mai puternică economie din regiune, cu o scădere a inflației și cu o politică monetară în schimbare.

„Inflația IPC mai mică decât se aștepta în primul trimestru al anului, încetinirea inflației de bază, relaxarea presiunii salariale și probabil o creștere anuală mai lentă a PIB-ului, toate acestea susțin argumentul pentru ajustare”, au declarat analiștii ING.

Având în vedere că IPC a scăzut la 4,2% în aprilie și se preconizează că va ajunge la aproximativ 3% până în iulie, Banca Națională a Poloniei este așteptată să reducă ratele dobânzilor cu 50 de puncte de bază în mai.

De asemenea, factorii de decizie politică amână aprobările tarifelor energetice pentru locuințe până la sfârșitul anului 2025, cu scopul de a asigura prețuri mai mici, pe fondul scăderii costurilor angro ale energiei electrice. ING preconizează că rata dobânzii de politică monetară va scădea la 3,75% până la sfârșitul anului 2026, cu un ritm mai gradual al reducerilor după o ajustare inițială. „Piețele au prevăzut reduceri agresive și concentrate în avans – așadar o posibilă pauză în iunie… ar putea declanșa o revenire a randamentelor PLN”, a menționat banca.

Cehia

În Republica Cehă, cheltuielile de consum continuă să stimuleze redresarea. „Consumatorii sunt încă regi, bugetele lor beneficiind de inflația temperată și de creșterile salariale nominale”, au declarat economiștii băncii olandeze. Construcțiile rezidențiale sunt în plină expansiune, dar încrederea în industrie rămâne fragilă din cauza cererii slabe din Germania și a tensiunilor comerciale globale. Se așteaptă ca Banca Națională Cehă să reducă rata dobânzii de politică monetară la 3,25% până în vară, deși inflația de bază ridicată ar putea limita relaxarea ulterioară.

Ungaria 

„Ungaria se confruntă cu perspectiva unei alte recesiuni tehnice”, marcând al treilea an de dezamăgire economică repetată. Banca indică o scădere bruscă a PIB-ului în primul trimestru și slăbiciuni structurale, inclusiv prăbușirea investițiilor și cererea externă slabă. Deși consumul oferă un anumit sprijin, inflația a scăzut din cauza controalelor guvernamentale asupra prețurilor și a prețurilor mai mici ale petrolului. ING anticipează acum o creștere a PIB-ului în 2025 de doar 1,2%, în scădere de la 1,9%. Nu se preconizează alte reduceri ale ratelor dobânzii în acest an, dar avertizează că o inflație sau o creștere mai slabă decât se aștepta ar putea aduce o relaxare. Se așteaptă ca forintul maghiar să slăbească, ING anticipând o revenire la intervalul EUR/HUF 410–420.

România

România este pregătită pentru o redresare modestă, cu o creștere a PIB-ului prognozată la 1,2% în 2025, ajutată de investiții, consum sănătos și îmbunătățiri ale infrastructurii. Cu toate acestea, mediul politic post-electoral introduce noi incertitudini. „Riscurile la adresa perspectivelor provin din scenariile unui consum mai slab decât se aștepta și a unor condiții de finanțare potențial mai dificile”, a avertizat ING.

Deși se preconizează că Banca Națională a României va menține o poziție prudentă pe termen scurt, reduceri ale ratelor dobânzii ar putea avea loc în a doua jumătate a anului. ING anticipează un deficit fiscal de 7,0% în 2025, în scădere față de 8,6% în 2024, dar avertizează că această perspectivă depinde de o mai bună colectare a veniturilor și de stabilitatea politică.

„Am observat o creștere a divergenței în Europa Centrală și de Est”, au declarat reprezentanții băncii. „Există o divergență și mai mare în direcția inflației, precum și în politica monetară și fiscală.”