Prima pagină » Țările cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim

Țările cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim

ANALIZĂ
Țările cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim
Foto: Freepik

Numărul de angajați plătiți cu salariul minim diferă între țări, în funcție de politicile economice, nivelul de trai și legislația muncii.

Analiza acestor date oferă o imagine clară asupra inegalităților între venituri, dar și între sectoarele economice dependente de forță de muncă ieftină la nivel european.

Unde sunt cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim la nivel european

Țările cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim

Foto: Unsplash

Ponderea angajaților plătiți cu salariul minim diferă semnificativ în Europa. Iar, România se situează printre statele cu cele mai mari procente. Conform datelor Eurostat, 10,5% dintre lucrători din România câștigau salariul minim sau mai puțin de 105% din acesta în 2022. Acest rezultat plasa țara noastră pe locul 4 la nivelul Uniunii Europene. Aproximativ 13 milioane de angajați din 21 de state din blocul comunitar se află în această categorie, potrivit Euronews.

Ponderea angajaților plătiți cu salariul minim variază foarte mult între state. Comisia Europeană susține implementarea unor salarii corecte și adecvate pentru a garanta un nivel de trai decent. Aceleași date Eurostat arată că, în 2022, procentul lucrătorilor care câștigau mai puțin de 105% din salariul minim a oscilat între 2,6% în Cehia și 13% în Bulgaria. Pragul de 105% este utilizat pentru a ajusta diferențele metodologice dintre definițiile salariului minim și cercetările salariale, oferind o estimare mai realistă a situației.

Deși datele reflectă situația din 2022, acestea au fost publicate abia la finalul anului 2025, Eurostat realizând aceste evaluări o dată la patru ani pentru a analiza evoluțiile pe termen lung.

Cum stau lucrurile în cazul României

România se află printre statele UE în care cel puțin unul din zece lucrători primește salariul minim sau sub 105% din acesta. În 2022, ponderea a fost de 10,5%, poziționându-ne în urma Bulgariei (13%), Franței (12,7%) și Sloveniei (12,6%). Totuși, ne-am clasat înaintea Greciei (10,2%), Poloniei (10,1%) și Ungariei (10%).

În total, șapte state membre ale UE depășesc pragul de 10% al angajaților plătiți cu salariul minim. Acestea sunt Bulgaria – 13,0%, Franța – 12,7%, Slovenia – 12,6%, România – 10,5%, Grecia – 10,2%, Polonia – 10,1% și Ungaria – 10%. La polul opus, țările cu cele mai mici procente (sub 4%) erau Cehia (2,6%), Portugalia (3,1%), Estonia (3,3%), Țările de Jos (3,5%) și Malta (3,5%).

Dintre marile economii ale Europei, Franța are cea mai mare pondere (12,7%). Pe pozițiile următoare se află Germania (8%), Marea Britanie (6,5%) și Spania (3,6%).

Potrivit OECD, nivelul subplății depinde și de puterea instituțională a pieței muncii, dar și de contractele colective. Astfel, statele cu structuri solide în acest domeniu înregistrează mai puțini angajați plătiți la nivelul minim. Spre exemplu, Italia, Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda nu au un salariu minim stabilit prin lege. Turcia este un caz aparte. Concret, 37,5% dintre angajații din această țară câștigau salariul minim sau mai puțin în 2022, conform confederației sindicale DİSK. Este un nivel comparabil cu estimările din anii anteriori (aproximativ 43% în 2010 și valori similare în 2020).

Câți angajați câștigă salariul minim?

Determinarea exactă a numărului de angajați este dificilă, din cauza metodologiilor diferite și a omiterii firmelor foarte mici din eșantioane. Conform datelor din 2024, Franța avea cel mai mare număr de persoane care câștigau salariul minim, și anume aproximativ 3,5 milioane. Pe locurile următoare se aflau Germania, cu 3,2 milioane de angajați.

Per total, cele 21 de state membre UE numără 12,8 milioane de angajați care încasează salariul minim. Regatul Unit înregistrează circa 1,9 milioane. Turcia are în jur de 11,2 milioane de persoane cu salariul minim. În România, estimările indică aproximativ 811.000 de angajați aflați în zona salariului minim (sub 105% din nivelul acestuia).

Salariul minim și inegalitatea veniturilor

Politicile privind salariul minim influențează distribuția veniturilor atât la nivel național, cât și la nivelul UE, potrivit sursei citată. Cele mai mari salarii minime în standardele puterii de cumpărare (PPS) sunt în Luxemburg (2.035 PPS), Germania (1.989 PPS), Olanda (1.937 PPS), Belgia (1.812 PPS) și Irlanda (1.653 PPS).

La polul opus se află Estonia (886 PPS), Letonia (905 PPS), Bulgaria (922 PPS), Cehia (936 PPS) și Slovacia (963 PPS). În ce ne privește, salariul minim din România este 1.175 PPS, situând țara peste mai multe țări din Europa Centrală și de Est. Totuși, România se situează sub media Europei de Vest. Țările candidate la UE – Macedonia de Nord (1.069 PPS), Turcia (1.062 PPS) și Muntenegru (1.058 PPS) – au salarii minime mai mari în standardul puterii de cumpărare decât unele state membre UE.

În octombrie 2022, Comisia Europeană a adoptat o directivă privind salariile minime adecvate în UE. Scopul este acela de a asigura un nivel de trai decent tuturor lucrătorilor.

Alte articole importante
Planul Draghi, la doi ani distanță: Europa vorbește despre competitivitate, dar vechile interese naționale încetinesc reformele
Planul Draghi, la doi ani distanță: Europa vorbește despre competitivitate, dar vechile interese naționale încetinesc reformele
La doi ani după ce Mario Draghi avertiza că Europa se confruntă cu o amenințare „existențială” din cauza declinului economic, ideile fostului premier italian și președinte al Băncii Centrale Europene au devenit în mare parte parte din agenda oficială a Uniunii Europene. Problema este însă viteza de aplicare: Comisia Europeană a preluat numeroase recomandări, dar […]
Tarifele la energie ar putea crește cu până la 10% în perioada următoare. Hidroelectrica a anunțat deja o majorare
Tarifele la energie ar putea crește cu până la 10% în perioada următoare. Hidroelectrica a anunțat deja o majorare
Tarifele la energie electrică ar urma să înregistreze în perioada următoare creșteri moderate, de cel mult 10%, pe fondul secetei, reducerii producției hidro și opririi unor reactoare nucleare, a declarat marți secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Oficialul estimează că majorările vor fi diferite de la un furnizor la altul, în funcție de […]
Site-ul DNSC, afectat temporar de un posibil atac DDoS. Platforma a fost stabilizată
Tehnologie
Site-ul DNSC, afectat temporar de un posibil atac DDoS. Platforma a fost stabilizată
Site-ul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a întâmpinat marți dificultăți temporare de accesare, după ce infrastructura a fost supusă unui volum neobișnuit de mare de solicitări provenite simultan din surse multiple. Analiza tehnică realizată de specialiști indică posibilitatea unui atac de tip DDoS, potrivit unui comunicat transmis de instituție. Trafic neobișnuit de mare pe […]
BVB a închis pe roșu ședința de marți. BET a coborât cu 0,33%
BVB a închis pe roșu ședința de marți. BET a coborât cu 0,33%
Bursa de Valori București a încheiat ședința de tranzacționare de marți în scădere pe toți indicii principali, într-o sesiune cu un rulaj total de 76,4 milioane de lei, echivalentul a 14,54 milioane de euro. Indicele BET, principalul reper al pieței de capital locale, care urmărește evoluția celor mai tranzacționate 20 de companii de pe Piața […]
UPDATE Franța și Canada se alătură Marii Britanii în sancționarea comerțului cu așezările israeliene. SUA amenință cu represalii
Economie mondială
UPDATE Franța și Canada se alătură Marii Britanii în sancționarea comerțului cu așezările israeliene. SUA amenință cu represalii
UPDATE Franța și Canada se alătură Regatului Unit în impunerea unor restricții comerciale asupra bunurilor și serviciilor provenite din așezările israeliene din Cisiordania, într-o mișcare diplomatică ce amplifică presiunile occidentale asupra guvernului de la Ierusalim. Israelul a anunțat deja că va riposta, inclusiv prin închiderea consulatului britanic din Ierusalim. Secretarul britanic de externe, Ed Miliband, a […]
Fermierii cer urgent intervenția autorităților. 30 de milioane de euro de la UE „au dispărut”: „Fiecare săptămână de întârziere diminuează eficiența intervenției”
Macroeconomie
Fermierii cer urgent intervenția autorităților. 30 de milioane de euro de la UE „au dispărut”: „Fiecare săptămână de întârziere diminuează eficiența intervenției”
Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) cere autorităților să urgenteze acordarea sprijinului european destinat fermierilor afectați de explozia prețurilor la îngrășăminte. Organizația avertizează că România riscă să piardă efectul acestei finanțări dacă banii nu ajung la agricultori înaintea principalelor decizii pentru campania 2026-2027. În centrul solicitării se află suma de 29,977 milioane […]