Prima pagină » Țările cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim

Țările cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim

ANALIZĂ
Țările cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim
Foto: Freepik

Numărul de angajați plătiți cu salariul minim diferă între țări, în funcție de politicile economice, nivelul de trai și legislația muncii.

Analiza acestor date oferă o imagine clară asupra inegalităților între venituri, dar și între sectoarele economice dependente de forță de muncă ieftină la nivel european.

Unde sunt cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim la nivel european

Țările cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim

Foto: Unsplash

Ponderea angajaților plătiți cu salariul minim diferă semnificativ în Europa. Iar, România se situează printre statele cu cele mai mari procente. Conform datelor Eurostat, 10,5% dintre lucrători din România câștigau salariul minim sau mai puțin de 105% din acesta în 2022. Acest rezultat plasa țara noastră pe locul 4 la nivelul Uniunii Europene. Aproximativ 13 milioane de angajați din 21 de state din blocul comunitar se află în această categorie, potrivit Euronews.

Ponderea angajaților plătiți cu salariul minim variază foarte mult între state. Comisia Europeană susține implementarea unor salarii corecte și adecvate pentru a garanta un nivel de trai decent. Aceleași date Eurostat arată că, în 2022, procentul lucrătorilor care câștigau mai puțin de 105% din salariul minim a oscilat între 2,6% în Cehia și 13% în Bulgaria. Pragul de 105% este utilizat pentru a ajusta diferențele metodologice dintre definițiile salariului minim și cercetările salariale, oferind o estimare mai realistă a situației.

Deși datele reflectă situația din 2022, acestea au fost publicate abia la finalul anului 2025, Eurostat realizând aceste evaluări o dată la patru ani pentru a analiza evoluțiile pe termen lung.

Cum stau lucrurile în cazul României

România se află printre statele UE în care cel puțin unul din zece lucrători primește salariul minim sau sub 105% din acesta. În 2022, ponderea a fost de 10,5%, poziționându-ne în urma Bulgariei (13%), Franței (12,7%) și Sloveniei (12,6%). Totuși, ne-am clasat înaintea Greciei (10,2%), Poloniei (10,1%) și Ungariei (10%).

În total, șapte state membre ale UE depășesc pragul de 10% al angajaților plătiți cu salariul minim. Acestea sunt Bulgaria – 13,0%, Franța – 12,7%, Slovenia – 12,6%, România – 10,5%, Grecia – 10,2%, Polonia – 10,1% și Ungaria – 10%. La polul opus, țările cu cele mai mici procente (sub 4%) erau Cehia (2,6%), Portugalia (3,1%), Estonia (3,3%), Țările de Jos (3,5%) și Malta (3,5%).

Dintre marile economii ale Europei, Franța are cea mai mare pondere (12,7%). Pe pozițiile următoare se află Germania (8%), Marea Britanie (6,5%) și Spania (3,6%).

Potrivit OECD, nivelul subplății depinde și de puterea instituțională a pieței muncii, dar și de contractele colective. Astfel, statele cu structuri solide în acest domeniu înregistrează mai puțini angajați plătiți la nivelul minim. Spre exemplu, Italia, Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda nu au un salariu minim stabilit prin lege. Turcia este un caz aparte. Concret, 37,5% dintre angajații din această țară câștigau salariul minim sau mai puțin în 2022, conform confederației sindicale DİSK. Este un nivel comparabil cu estimările din anii anteriori (aproximativ 43% în 2010 și valori similare în 2020).

Câți angajați câștigă salariul minim?

Determinarea exactă a numărului de angajați este dificilă, din cauza metodologiilor diferite și a omiterii firmelor foarte mici din eșantioane. Conform datelor din 2024, Franța avea cel mai mare număr de persoane care câștigau salariul minim, și anume aproximativ 3,5 milioane. Pe locurile următoare se aflau Germania, cu 3,2 milioane de angajați.

Per total, cele 21 de state membre UE numără 12,8 milioane de angajați care încasează salariul minim. Regatul Unit înregistrează circa 1,9 milioane. Turcia are în jur de 11,2 milioane de persoane cu salariul minim. În România, estimările indică aproximativ 811.000 de angajați aflați în zona salariului minim (sub 105% din nivelul acestuia).

Salariul minim și inegalitatea veniturilor

Politicile privind salariul minim influențează distribuția veniturilor atât la nivel național, cât și la nivelul UE, potrivit sursei citată. Cele mai mari salarii minime în standardele puterii de cumpărare (PPS) sunt în Luxemburg (2.035 PPS), Germania (1.989 PPS), Olanda (1.937 PPS), Belgia (1.812 PPS) și Irlanda (1.653 PPS).

La polul opus se află Estonia (886 PPS), Letonia (905 PPS), Bulgaria (922 PPS), Cehia (936 PPS) și Slovacia (963 PPS). În ce ne privește, salariul minim din România este 1.175 PPS, situând țara peste mai multe țări din Europa Centrală și de Est. Totuși, România se situează sub media Europei de Vest. Țările candidate la UE – Macedonia de Nord (1.069 PPS), Turcia (1.062 PPS) și Muntenegru (1.058 PPS) – au salarii minime mai mari în standardul puterii de cumpărare decât unele state membre UE.

În octombrie 2022, Comisia Europeană a adoptat o directivă privind salariile minime adecvate în UE. Scopul este acela de a asigura un nivel de trai decent tuturor lucrătorilor.

Alte articole importante
Victorie în instanță pentru o investiție strategică: fabrica de lână din Făgețelu revine în joc
Companii
Victorie în instanță pentru o investiție strategică: fabrica de lână din Făgețelu revine în joc
Un proiect industrial ambițios din România, care vizează construirea celei mai mari fabrici de procesare a lânii din Europa, a obținut o decizie favorabilă în instanță, redeschizând perspectiva unei investiții de zeci de milioane de euro. După luni de incertitudine și blocaje administrative, investitorii au reușit să întoarcă situația în favoarea lor, iar proiectul ar […]
Raport alarmant: România, cea mai vulnerabilă economie din regiune în fața crizei din Orientul Mijlociu
Raport alarmant: România, cea mai vulnerabilă economie din regiune în fața crizei din Orientul Mijlociu
România este considerată cea mai expusă economie din Europa Centrală și de Est la efectele conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit unui raport recent al grupului financiar Erste Group. Analiza indică riscuri semnificative pentru creșterea economică, în contextul tensiunilor geopolitice și al presiunilor interne, iar într-un scenariu negativ, țara ar putea chiar intra în recesiune. Estimările […]
Piața auto second-hand din România, sub semnul riscului: peste jumătate dintre mașini au fost avariate
Companii
Piața auto second-hand din România, sub semnul riscului: peste jumătate dintre mașini au fost avariate
Un nou studiu realizat de carVertical scoate la iveală o realitate îngrijorătoare pentru șoferii din România: majoritatea mașinilor verificate au un trecut ascuns, iar unele dintre ele ascund daune grave care pot pune în pericol siguranța rutieră. Într-o piață dominată de importuri și tranzacții rapide, lipsa transparenței devine o problemă majoră pentru cumpărători. Statistica care […]
De ce războiul din Orientul Mijlociu ar putea schimba definitiv Australia
De ce războiul din Orientul Mijlociu ar putea schimba definitiv Australia
Conflictul dintre Statele Unite și Iran nu mai este doar o criză regională. Potrivit economistului-șef al AMP, Shane Oliver, efectele acestui război vor remodela profund economii aflate la mii de kilometri distanță, inclusiv pe cea a Australia. Analiza sa indică nouă transformări majore care ar putea deveni permanente, într-un context global deja fragil, marcat de […]
Haos în aeroporturile din Europa: noul sistem UE blochează traficul aerian și lasă pasagerii la cozi interminabile
Haos în aeroporturile din Europa: noul sistem UE blochează traficul aerian și lasă pasagerii la cozi interminabile
Aeroporturile europene se confruntă cu un val de perturbări fără precedent, după implementarea noului sistem de control la frontiere. Mii de pasageri sunt afectați zilnic de întârzieri masive, pierderi de zboruri și condiții dificile de așteptare, într-un moment în care traficul aerian crește accelerat. Problemele au apărut odată cu introducerea sistemului Entry/Exit System (EES), un […]
Adevăratele mize ale crizei energetice
Adevăratele mize ale crizei energetice
Europa intră într-o nouă etapă de incertitudine economică, după ce abia începuse să-și revină din șocul energetic declanșat de invazia Rusiei în Ucraina din 2022. De această dată, presiunea vine din Orientul Mijlociu, unde conflictul dintre Donald Trump, Benjamin Netanyahu și Iran a generat o nouă criză globală a energiei. Premierul britanic Keir Starmer a […]