Prima pagină » Țările cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim

Țările cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim

ANALIZĂ
Țările cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim
Foto: Freepik

Numărul de angajați plătiți cu salariul minim diferă între țări, în funcție de politicile economice, nivelul de trai și legislația muncii.

Analiza acestor date oferă o imagine clară asupra inegalităților între venituri, dar și între sectoarele economice dependente de forță de muncă ieftină la nivel european.

Unde sunt cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim la nivel european

Țările cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim

Foto: Unsplash

Ponderea angajaților plătiți cu salariul minim diferă semnificativ în Europa. Iar, România se situează printre statele cu cele mai mari procente. Conform datelor Eurostat, 10,5% dintre lucrători din România câștigau salariul minim sau mai puțin de 105% din acesta în 2022. Acest rezultat plasa țara noastră pe locul 4 la nivelul Uniunii Europene. Aproximativ 13 milioane de angajați din 21 de state din blocul comunitar se află în această categorie, potrivit Euronews.

Ponderea angajaților plătiți cu salariul minim variază foarte mult între state. Comisia Europeană susține implementarea unor salarii corecte și adecvate pentru a garanta un nivel de trai decent. Aceleași date Eurostat arată că, în 2022, procentul lucrătorilor care câștigau mai puțin de 105% din salariul minim a oscilat între 2,6% în Cehia și 13% în Bulgaria. Pragul de 105% este utilizat pentru a ajusta diferențele metodologice dintre definițiile salariului minim și cercetările salariale, oferind o estimare mai realistă a situației.

Deși datele reflectă situația din 2022, acestea au fost publicate abia la finalul anului 2025, Eurostat realizând aceste evaluări o dată la patru ani pentru a analiza evoluțiile pe termen lung.

Cum stau lucrurile în cazul României

România se află printre statele UE în care cel puțin unul din zece lucrători primește salariul minim sau sub 105% din acesta. În 2022, ponderea a fost de 10,5%, poziționându-ne în urma Bulgariei (13%), Franței (12,7%) și Sloveniei (12,6%). Totuși, ne-am clasat înaintea Greciei (10,2%), Poloniei (10,1%) și Ungariei (10%).

În total, șapte state membre ale UE depășesc pragul de 10% al angajaților plătiți cu salariul minim. Acestea sunt Bulgaria – 13,0%, Franța – 12,7%, Slovenia – 12,6%, România – 10,5%, Grecia – 10,2%, Polonia – 10,1% și Ungaria – 10%. La polul opus, țările cu cele mai mici procente (sub 4%) erau Cehia (2,6%), Portugalia (3,1%), Estonia (3,3%), Țările de Jos (3,5%) și Malta (3,5%).

Dintre marile economii ale Europei, Franța are cea mai mare pondere (12,7%). Pe pozițiile următoare se află Germania (8%), Marea Britanie (6,5%) și Spania (3,6%).

Potrivit OECD, nivelul subplății depinde și de puterea instituțională a pieței muncii, dar și de contractele colective. Astfel, statele cu structuri solide în acest domeniu înregistrează mai puțini angajați plătiți la nivelul minim. Spre exemplu, Italia, Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda nu au un salariu minim stabilit prin lege. Turcia este un caz aparte. Concret, 37,5% dintre angajații din această țară câștigau salariul minim sau mai puțin în 2022, conform confederației sindicale DİSK. Este un nivel comparabil cu estimările din anii anteriori (aproximativ 43% în 2010 și valori similare în 2020).

Câți angajați câștigă salariul minim?

Determinarea exactă a numărului de angajați este dificilă, din cauza metodologiilor diferite și a omiterii firmelor foarte mici din eșantioane. Conform datelor din 2024, Franța avea cel mai mare număr de persoane care câștigau salariul minim, și anume aproximativ 3,5 milioane. Pe locurile următoare se aflau Germania, cu 3,2 milioane de angajați.

Per total, cele 21 de state membre UE numără 12,8 milioane de angajați care încasează salariul minim. Regatul Unit înregistrează circa 1,9 milioane. Turcia are în jur de 11,2 milioane de persoane cu salariul minim. În România, estimările indică aproximativ 811.000 de angajați aflați în zona salariului minim (sub 105% din nivelul acestuia).

Salariul minim și inegalitatea veniturilor

Politicile privind salariul minim influențează distribuția veniturilor atât la nivel național, cât și la nivelul UE, potrivit sursei citată. Cele mai mari salarii minime în standardele puterii de cumpărare (PPS) sunt în Luxemburg (2.035 PPS), Germania (1.989 PPS), Olanda (1.937 PPS), Belgia (1.812 PPS) și Irlanda (1.653 PPS).

La polul opus se află Estonia (886 PPS), Letonia (905 PPS), Bulgaria (922 PPS), Cehia (936 PPS) și Slovacia (963 PPS). În ce ne privește, salariul minim din România este 1.175 PPS, situând țara peste mai multe țări din Europa Centrală și de Est. Totuși, România se situează sub media Europei de Vest. Țările candidate la UE – Macedonia de Nord (1.069 PPS), Turcia (1.062 PPS) și Muntenegru (1.058 PPS) – au salarii minime mai mari în standardul puterii de cumpărare decât unele state membre UE.

În octombrie 2022, Comisia Europeană a adoptat o directivă privind salariile minime adecvate în UE. Scopul este acela de a asigura un nivel de trai decent tuturor lucrătorilor.

Alte articole importante
Ciprul, zguduit de acuzații de corupție chiar la debutul președinției UE
Ciprul, zguduit de acuzații de corupție chiar la debutul președinției UE
Guvernul vorbește despre „activitate hibridă”, opoziția cere măsuri dure. Un videoclip controversat, lansat online, vine cu acuzații grave de corupție la adresa unor oficiali ciprioți de rang înalt. O criză politică majoră Ciprul se confruntă cu o criză politică majoră chiar în momentul în care a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene. Un videoclip apărut pe […]
Președintele Poloniei se aliniază cu Trump și blochează legea Big Tech a UE
Președintele Poloniei se aliniază cu Trump și blochează legea Big Tech a UE
Varșovia intră în conflict deschis cu Bruxelles-ul. Vetoul lui Nawrocki oprește aplicarea legii UE privind rețelele sociale (legea Big Tech). Conflict politic și instituțional european: legea UE „orwelliană” Polonia se află în centrul unui nou conflict politic și instituțional european, după ce președintele Karol Nawrocki a decis să blocheze prin veto legea națională care ar […]
Haos la plata impozitelor, la început de an. Economistul Adrian Negrescu vorbește despre „incompetența și indolența autorităților” și dă un sfat clar românilor
Haos la plata impozitelor, la început de an. Economistul Adrian Negrescu vorbește despre „incompetența și indolența autorităților” și dă un sfat clar românilor
Debutul anului 2026 a adus un val de nemulțumiri în rândul contribuabililor, după ce zeci de mii de români s-au confruntat cu probleme majore la plata impozitelor și taxelor locale. Cozile formate la ghișeele primăriilor și valorile afișate pe platforma Ghișeul.ro au generat confuzie, în condițiile în care mulți oameni au descoperit diferențe semnificative de […]
ANALIZĂ
Mega-acordul comercial UE–Mercosur: cine câștigă și cine pierde în cel mai mare pact semnat vreodată de Europa
Mega-acordul comercial UE–Mercosur: cine câștigă și cine pierde în cel mai mare pact semnat vreodată de Europa
După un sfert de secol de negocieri tensionate, Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur au ajuns, în sfârșit, la un acord istoric. Cel mai amplu tratat comercial negociat vreodată de UE a primit undă verde la nivel politic și așteaptă acum aprobarea Parlamentului European, deschizând calea unei zone de liber schimb care va acoperi peste […]
ANALIZĂ
Cum se joacă negocierea dintre Washington și Beijing pentru cipurile AI. Șeful Nvidia:  „Nu așteptăm comunicate. Vom vedea comenzi”
Cum se joacă negocierea dintre Washington și Beijing pentru cipurile AI. Șeful Nvidia: „Nu așteptăm comunicate. Vom vedea comenzi”
Acțiunile NVIDIA Corporation au încheiat ședința de vineri fără fluctuații majore, după ce China ar fi dat semnale că va aproba controlat importurile de cipuri AI H200 ale companiei. Informația vine după ce autoritățile de la Beijing au cerut unor mari companii chineze de tehnologie să suspende temporar comenzile. Reacție inelastică a acțiunilor gigantului tech […]
Inflația și pachetul de măsuri Bolojan au redus consumul. Românii cheltuie tot mai puțin
Inflația și pachetul de măsuri Bolojan au redus consumul. Românii cheltuie tot mai puțin
Românii au început să strângă tot mai serios cureaua pe fondul inflației persistente și al măsurilor fiscale adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS) indică o scădere accentuată a consumului la finalul anului 2025, semn că presiunea asupra bugetelor populației se adâncește. Consumul total a înregistrat, […]