Prima pagină » Țările cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim

Țările cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim

ANALIZĂ
Țările cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim
Foto: Freepik

Numărul de angajați plătiți cu salariul minim diferă între țări, în funcție de politicile economice, nivelul de trai și legislația muncii.

Analiza acestor date oferă o imagine clară asupra inegalităților între venituri, dar și între sectoarele economice dependente de forță de muncă ieftină la nivel european.

Unde sunt cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim la nivel european

Țările cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim

Foto: Unsplash

Ponderea angajaților plătiți cu salariul minim diferă semnificativ în Europa. Iar, România se situează printre statele cu cele mai mari procente. Conform datelor Eurostat, 10,5% dintre lucrători din România câștigau salariul minim sau mai puțin de 105% din acesta în 2022. Acest rezultat plasa țara noastră pe locul 4 la nivelul Uniunii Europene. Aproximativ 13 milioane de angajați din 21 de state din blocul comunitar se află în această categorie, potrivit Euronews.

Ponderea angajaților plătiți cu salariul minim variază foarte mult între state. Comisia Europeană susține implementarea unor salarii corecte și adecvate pentru a garanta un nivel de trai decent. Aceleași date Eurostat arată că, în 2022, procentul lucrătorilor care câștigau mai puțin de 105% din salariul minim a oscilat între 2,6% în Cehia și 13% în Bulgaria. Pragul de 105% este utilizat pentru a ajusta diferențele metodologice dintre definițiile salariului minim și cercetările salariale, oferind o estimare mai realistă a situației.

Deși datele reflectă situația din 2022, acestea au fost publicate abia la finalul anului 2025, Eurostat realizând aceste evaluări o dată la patru ani pentru a analiza evoluțiile pe termen lung.

Cum stau lucrurile în cazul României

România se află printre statele UE în care cel puțin unul din zece lucrători primește salariul minim sau sub 105% din acesta. În 2022, ponderea a fost de 10,5%, poziționându-ne în urma Bulgariei (13%), Franței (12,7%) și Sloveniei (12,6%). Totuși, ne-am clasat înaintea Greciei (10,2%), Poloniei (10,1%) și Ungariei (10%).

În total, șapte state membre ale UE depășesc pragul de 10% al angajaților plătiți cu salariul minim. Acestea sunt Bulgaria – 13,0%, Franța – 12,7%, Slovenia – 12,6%, România – 10,5%, Grecia – 10,2%, Polonia – 10,1% și Ungaria – 10%. La polul opus, țările cu cele mai mici procente (sub 4%) erau Cehia (2,6%), Portugalia (3,1%), Estonia (3,3%), Țările de Jos (3,5%) și Malta (3,5%).

Dintre marile economii ale Europei, Franța are cea mai mare pondere (12,7%). Pe pozițiile următoare se află Germania (8%), Marea Britanie (6,5%) și Spania (3,6%).

Potrivit OECD, nivelul subplății depinde și de puterea instituțională a pieței muncii, dar și de contractele colective. Astfel, statele cu structuri solide în acest domeniu înregistrează mai puțini angajați plătiți la nivelul minim. Spre exemplu, Italia, Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda nu au un salariu minim stabilit prin lege. Turcia este un caz aparte. Concret, 37,5% dintre angajații din această țară câștigau salariul minim sau mai puțin în 2022, conform confederației sindicale DİSK. Este un nivel comparabil cu estimările din anii anteriori (aproximativ 43% în 2010 și valori similare în 2020).

Câți angajați câștigă salariul minim?

Determinarea exactă a numărului de angajați este dificilă, din cauza metodologiilor diferite și a omiterii firmelor foarte mici din eșantioane. Conform datelor din 2024, Franța avea cel mai mare număr de persoane care câștigau salariul minim, și anume aproximativ 3,5 milioane. Pe locurile următoare se aflau Germania, cu 3,2 milioane de angajați.

Per total, cele 21 de state membre UE numără 12,8 milioane de angajați care încasează salariul minim. Regatul Unit înregistrează circa 1,9 milioane. Turcia are în jur de 11,2 milioane de persoane cu salariul minim. În România, estimările indică aproximativ 811.000 de angajați aflați în zona salariului minim (sub 105% din nivelul acestuia).

Salariul minim și inegalitatea veniturilor

Politicile privind salariul minim influențează distribuția veniturilor atât la nivel național, cât și la nivelul UE, potrivit sursei citată. Cele mai mari salarii minime în standardele puterii de cumpărare (PPS) sunt în Luxemburg (2.035 PPS), Germania (1.989 PPS), Olanda (1.937 PPS), Belgia (1.812 PPS) și Irlanda (1.653 PPS).

La polul opus se află Estonia (886 PPS), Letonia (905 PPS), Bulgaria (922 PPS), Cehia (936 PPS) și Slovacia (963 PPS). În ce ne privește, salariul minim din România este 1.175 PPS, situând țara peste mai multe țări din Europa Centrală și de Est. Totuși, România se situează sub media Europei de Vest. Țările candidate la UE – Macedonia de Nord (1.069 PPS), Turcia (1.062 PPS) și Muntenegru (1.058 PPS) – au salarii minime mai mari în standardul puterii de cumpărare decât unele state membre UE.

În octombrie 2022, Comisia Europeană a adoptat o directivă privind salariile minime adecvate în UE. Scopul este acela de a asigura un nivel de trai decent tuturor lucrătorilor.

Alte articole importante
BVB a încheiat ultima ședință de tranzacționare a săptămânii în teritoriu negativ, toți indicii bursieri înregistrând scăderi la finalul zilei de vineri
BVB a încheiat ultima ședință de tranzacționare a săptămânii în teritoriu negativ, toți indicii bursieri înregistrând scăderi la finalul zilei de vineri
Valoarea totală a tranzacțiilor la BVB s-a ridicat vineri la 66,37 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 12,4 milioane de euro, din această sumă 46,85 milioane de lei, respectiv 8,76 milioane de euro, reprezentând operațiuni cu acțiuni. Evoluția pieței a fost marcată de deprecierea principalilor indici, inclusiv a BET, indicatorul de referință pentru cele mai […]
Atacurile cibernetice se intensifică după descoperirea unor vulnerabilități PHP. Companiile și guvernele se grăbesc să își protejeze sistemele
Tehnologie
Atacurile cibernetice se intensifică după descoperirea unor vulnerabilități PHP. Companiile și guvernele se grăbesc să își protejeze sistemele
Companiile și instituțiile publice din întreaga lume au accelerat implementarea măsurilor de securitate după descoperirea unor vulnerabilități critice în PHP, un limbaj de programare utilizat pe scară largă pentru dezvoltarea site-urilor și a aplicațiilor web. În paralel, furnizorii de servicii cloud au raportat o creștere rapidă a tentativelor de exploatare a acestor defecte, numărul lor […]
România a redus deficitul bugetar la 7,8% din PIB în 2025, confirmă Eurostat. Consolidarea fiscală trebuie să continue
Macroeconomie
România a redus deficitul bugetar la 7,8% din PIB în 2025, confirmă Eurostat. Consolidarea fiscală trebuie să continue
România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,8% din produsul intern brut (PIB), față de 9,2% din PIB în 2024, potrivit datelor definitive validate de Eurostat și prezentate de Ministerul Finanțelor. Reducerea de 1,4 puncte procentuale reprezintă una dintre cele mai importante ajustări înregistrate la nivelul Uniunii Europene, într-un context în care […]
Bursa de Valori București a încheiat ședința în scădere. Indicele BET s-a depreciat cu 0,76%
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a încheiat ședința în scădere. Indicele BET s-a depreciat cu 0,76%
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de joi pe teritoriu negativ, majoritatea indicilor principali înregistrând scăderi. Indicele BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, a coborât cu 0,76%, până la 35.018 puncte, în timp ce BET-BK, reper utilizat pentru evaluarea performanței fondurilor de investiții în acțiuni, a […]
Bursa de Valori București a crescut cu 235% în cinci ani, cea mai mare performanță din Europa Centrală și de Est
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a crescut cu 235% în cinci ani, cea mai mare performanță din Europa Centrală și de Est
Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat o apreciere de 235% în ultimii cinci ani, obținând cea mai mare creștere dintre piețele de capital din Europa Centrală și de Est. În paralel, interesul românilor pentru investiții financiare s-a intensificat, numărul conturilor de investiții ajungând la 325.000 la jumătatea anului 2026, comparativ cu numai 53.000 în […]
UE își schimbă strategia în Arctica: trei direcții prioritare pentru securitate, energie și resurse critice
Economie mondială
UE își schimbă strategia în Arctica: trei direcții prioritare pentru securitate, energie și resurse critice
Uniunea Europeană își propune să își consolideze poziția strategică în Arctica, pe fondul accelerării schimbărilor climatice și al intensificării competiției internaționale pentru accesul la noi rute comerciale și la resurse naturale. Regiunea, considerată mult timp în primul rând o prioritate de mediu, capătă o importanță tot mai mare pentru securitatea europeană, transportul maritim și aprovizionarea […]