Tehnologia niponă care transformă deșeurile industriale în beton

Japonezii fac un pas esențial către viitorul construcțiilor ecologice, reușind să creeze un nou tip de beton exclusiv din deșeuri industriale, care nu conține deloc ciment.

Mai exact, cercetătorii niponi au folosit sticlă reciclată și praf rezultat din activitățile din construcții, iar rezultatul este un material solid, durabil și mai prietenos cu mediul.

Japonezii dețin tehnologia care transformă deșeurile din construcții în beton

Un plan european pentru decarbonizarea sectorului de rafinare: „Mai puțină ideologie și mai multă tehnologie”

20:00

Trump a retras nominalizarea lui Jared Isaacman, apropiat al lui Musk, pentru conducerea NASA, la două zile după plecarea miliardarului din administrația SUA

19:30

Noul tip de beton are proprietățile unui liant de înaltă rezistență. Deși nu conține deloc ciment, este capabil să înlocuiască soluțiile tradiționale în infrastructură. În același timp, acest material folosește praf de construcții și sticlă reciclată ca material de umplutură. În acest fel, se reduc atât costurile, cât și impactul asupra mediului.

Inovația nu doar că îndeplinește standardele de performanță inginerească, ci răspunde și la două dintre cele mai presante probleme ale industriei, și anume amprenta de carbon a cimentului și acumularea de deșeuri industriale în gropile de gunoi. După activare și tratare termică, amestecul rezultat atinge rezistențe la compresiune de peste 160 kN/m², îndeplinind cerințele tehnice pentru stabilizarea solului sub drumuri, clădiri sau poduri, informează Interesting Engineering.

„Această cercetare reprezintă un progres semnificativ în domeniul materialelor de construcție sustenabile”, a declarat prof. Shinya Inazumi de la Colegiul de Inginerie al Institutului de Tehnologie Shibaura (SIT). „Folosind două tipuri de deșeuri industriale, am creat un stabilizator de sol care respectă standardele din industrie și contribuie totodată la rezolvarea problemelor legate de deșeurile de construcții și emisiile de carbon”, a mai adăugat acesta.

O alternativă ecologică pentru dezvoltarea infrastructurii

Cimentul Portland, cel mai comun tip utilizat în întreaga lume, este responsabil pentru 7-8% din totalul emisiilor globale de carbon. Totodată, deșeuri industriale precum praful de construcții și sticla continuă să se acumuleze în depozite de gunoi. Inovația cercetătorilor japonezi propune o soluție dublă la aceste probleme, folosind un singur material.

Avansul tehnologic constă în procesarea SCP (un compus solid precursor) la temperaturi specifice de 110°C și 200°C pentru a-i crește reactivitatea chimică și pentru a reduce cantitatea necesară. Potrivit Techxplore, amestecat cu silice naturală din sol, compusul formează un geopolimer, care este capabil să stabilizeze terenul fără a utiliza ciment Portland.

„Sustenabilitatea nu poate veni cu prețul siguranței mediului. Am identificat și rezolvat o problemă potențială: prezența arsenicului în formulele inițiale. Am demonstrat că adăugarea de hidroxid de calciu elimină eficient acest risc. În dezvoltarea infrastructurii urbane, tehnologia noastră permite stabilizarea solurilor slabe fără a apela la cimentul poluant, un avantaj major, mai ales în zone cu soluri argiloase, unde metodele clasice sunt costisitoare și poluante”, explică Shinya Inazumi.

Dincolo de sustenabilitate, noul material oferă și o serie de beneficii practice. În primul rând se întărește rapid, este ușor de lucrat și rezistă la factori de mediu precum ciclurile de îngheț-dezgheț, sulfați și cloruri, potrivit unui studiu publicat în revista Cleaner Engineering and Technology. În aceste condiții, este ideal atât pentru stabilizarea solurilor în zone afectate de dezastre, cât și pentru infrastructuri durabile în medii extreme.

Nu în ultimul rând, pentru dezvoltarea în medii rurale, noul material ar putea fi utilizat chiar și pentru a produce blocuri de pământ cu emisii reduse de dioxid de carbon, de tipul celor produse în eforturile anterioare. Astfel ar oferi o alternativă la cărămizile arse sau la betonul cu emisii ridicate de CO₂.