Cât timp mai poate Rusia să-și finanțeze războiul

Deși economia Rusiei se clatină sub povara sancțiunilor și a inflației ridicate, experții avertizează că Moscova are resurse și mecanisme suficiente pentru a finanța războiul din Ucraina pentru o perioadă lungă. Printarea de ruble, veniturile din taxe interne și fondul suveran mențin stabilitatea aparentă a Kremlinului.

Economia rusă între stagnare și recesiune

Rusia se confruntă cu o nouă rundă de sancțiuni din partea Statelor Unite și Uniunii Europene. Asta în timp ce economia internă dă semne clare de încetinire. Totuși, aceste presiuni nu par suficiente pentru a opri capacitatea Moscovei de a-și finanța mașinăria de război.

Analiză ESET: Peste 25.000 de aptitudini AI au fost considerate suspecte, iar mii conțineau malware

18:57

Viața după Orban: companiile apropiate fostei puteri se pregătesc pentru noua eră politică din Ungaria

17:45

Vladislav Inozemtsev, membru al Consiliului Consultativ al Centrului de Analiză și Strategie din Europa, explică faptul că „recesiunea nu înseamnă aproape nimic pentru stabilitatea economică și politică a Rusiei în prezent”.

Datele recente confirmă tensiunile economice. Creșterea a încetinit la 1,4% în primul trimestru al anului 2025 și 1,1% în al doilea trimestru, după ani de expansiune de peste 4%. Inflația, deși în scădere de la 10,3% în martie la 8% în septembrie, rămâne dublul țintei fixate de Banca Rusiei.

Pe fondul acestor evoluții, banca centrală a decis patru reduceri consecutive ale dobânzii de referință, ultima în octombrie, coborând rata la 16,5%. Piețele au fost surprinse, întrucât așteptau o pauză.

În paralel, penuria de forță de muncă rămâne acută. Rata șomajului este de doar 2,1%, ceea ce limitează capacitatea economiei de a crește.

Indicele S&P Global Russia Composite PMI a scăzut la 46,6 în septembrie, al patrulea declin consecutiv, indicând contracția sectorului privat. Atât industria prelucrătoare, cât și serviciile suferă.

Experții de la Oxford Economics estimează că Rusia se află pe muchia recesiunii și că noile sancțiuni pe petrol ar putea împinge economia în teritoriu negativ. Previziunile indică o stagnare în 2025 și o posibilă contracție între 1% și 1,4% în 2026.

Eficiența sancțiunilor: între teorie și realitate

În octombrie 2025, UE și SUA au introdus noi sancțiuni împotriva Moscovei. Printre măsuri se numără interzicerea importurilor de gaze naturale lichefiate rusești începând din 2027 și un embargo asupra petrolului și gazului de la Rosneft și Gazprom Neft.

Washingtonul a vizat direct cele mai mari două companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil. Astfel, a limitat accesul acestora la piețele internaționale.

Bruxelles-ul a adăugat și măsuri împotriva tentativelor Rusiei de a eluda restricțiile anterioare, inclusiv blocarea investițiilor externe, a unor servicii financiare și a comerțului cu materiale critice pentru industria de război.

Deși oficialii europeni afirmă că aceste sancțiuni „cresc substanțial presiunea asupra economiei de război”, Kremlinul declară că impactul va fi nesemnificativ.

Rusia rămâne un exportator-cheie de materii prime, precum petrol, gaze, îngrășăminte, metale prețioase și grâu. Moscova a dezvoltat rețele alternative printr-o „flotă fantomă” de petroliere și prin creșterea exporturilor către China și India.

Potrivit Elinei Ribakova, expert la think-tank-ul Bruegel, sancțiunile reduc veniturile din energie. Însă acestea nu mai reprezintă principala sursă pentru finanțarea războiului.

De unde își ia Rusia banii pentru război

În ciuda scăderii prețurilor la petrol și a atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, veniturile Moscovei din hidrocarburi continuă să scadă. În septembrie, bugetul a încasat 6,3 miliarde de euro din acest sector, cu 25% mai puțin față de anul precedent.

Totuși, Vladimir Putin nu depinde de dolari sau yuani pentru a plăti războiul. Salariile soldaților și costurile interne sunt acoperite în ruble, bani pe care banca centrală îi poate tipări sau pe care Fiscul îi colectează din taxele interne.

În octombrie 2025, colectările fiscale de la companiile ruse au crescut cu 13,2% față de anul precedent, demonstrând adaptarea sistemului.

Un alt pilon este Fondul Suveran al Rusiei. Acesta reprezintă aproape 6% din PIB, inclusiv lichidități echivalente cu 1,9% din PIB. În plus, deficitul bugetar de 2,6% poate fi acoperit atât prin acest fond, cât și prin împrumuturi interne.

Datoria publică a Rusiei rămâne scăzută, la 17,7% din PIB. Acest lucru oferă guvernului spațiu de manevră. Potrivit lui Inozemtsev, depozitele private din băncile rusești sunt de cinci ori mai mari decât bugetul militar pentru 2025, ceea ce oferă Kremlinului o plasă financiară considerabilă.

Cât de mult poate dura războiul?

Experții sunt de acord că, în ciuda presiunilor economice și a sancțiunilor, Rusia are suficiente resurse pentru a continua războiul cel puțin câțiva ani. Chiar dacă exporturile către India și China s-ar reduce cu o treime, impactul asupra finanțării armatei ar fi resimțit abia după un an sau mai mult.

Oxford Economics estimează că Moscova poate susține efortul militar atâta timp cât deficitul bugetar rămâne gestionabil și există acces la piețele interne de obligațiuni.