Prima pagină » Terapia online. A început cu un om și o canapea. Astăzi, este o industrie de jumătate de trilion de dolari

Terapia online. A început cu un om și o canapea. Astăzi, este o industrie de jumătate de trilion de dolari

Terapia online. A început cu un om și o canapea. Astăzi, este o industrie de jumătate de trilion de dolari
Terapia online. A început cu un om și o canapea. Astăzi, este o industrie de jumătate de trilion de dolari / Foto: Freepick

Cererea explozivă pentru terapie a transformat sănătatea mintală într-un sector extrem de profitabil, alimentând apariția unei game largi de instrumente digitale dedicate. De la aplicații de auto-monitorizare, până la platforme de terapie online, investițiile curg, revoluționând un domeniu care se baza, cândva, pe întâlniri în spații sigure și pe relații terapeutice puternice. Tehnologia promite acces mai rapid la sănătatea mintală și, foarte important, la costuri mai mici, în timp ce procesul este în totalitate personalizat și ar putea ocoli relațiile umane directe, care sunt, pentru mulți, o provocare. Întrebarea este dacă etica poate ține pasul cu ritmul schimbării și dacă aceste soluții digitale sunt cu adevărat optime pentru cei care au cea mai mare nevoie. Într-o piață evaluată deja la 500 de miliarde de dolari, tensiunea dintre profit, inovație și responsabilitate socială devine, inevitabil, un subiect fierbinte de dezbatere. În timp ce mediul academic, în dialog cu piața, alimentează controversa cu privire la terapiile viitorului, companiile tech par dispuse să preia inițiativa. O căutare rapidă scoate la iveală o mulțime de canale și aplicații de sănătate mintală care oferă chatboți, meditații, povești pentru somn, evaluări psihologice, soluții teraputice sau sunete ambientale. Multe dintre aceste aplicații sunt pe bază de abonament, altele sunt gratuite. Unde va ajunge totul în următorii cinci-zece ani? „E, probabil, cea mai dificilă întrebare. Mă aștept ca îngrijirea să devină mult mai personalizată, adaptată fiecăruia prin tehnologie. Probabil o să interacționăm mai puțin cu oamenii în mod direct”, spune Dr. David Cooper, de la Therapists in Tech, citat de BBC.

Terapia online: revoluția sănătății mintale și provocările etice ale unei industrii în creștere

Sigmund Freud își primea pacienții într-un cabinet auster, dar meticulos aranjat, unde canapeaua era centrul discuțiilor, iar rafturile pline cu cărți și obiecte personale creau un spațiu sigur pentru introspecție. Fiecare detaliu, de la poziția mobilierului, până la liniștea din încăpere, era minuțios premeditat, gândit să ajute pacientul să se deschidă și să fie dispus să-și exploreze gândurile ascunse. Freud credea cu tărie că relația dintre pacient și terapeut era cheia procesului de vindecare, prin urmare sublinia importanța unui cadru general care ar putea stimula încrederea și empatia. Analiza atentă a viselor și a asociatiilor libere se desfășura în acest mediu controlat, unde pacientul se simțea protejat, dar și provocat să confrunte adevăruri incomode. Cabinetul său nu era doar un spațiu fizic, ci un instrument terapeutic în sine, reflectând filozofia sa, potrivit căreia legătura umană și siguranța emoțională sunt fundamentale pentru orice progres psihologic.

Ce se întâmplă, însă, cu toate acestea astăzi, când terapia online cunoaște o expansiune fără precedent? Aproape oricine ar putea beneficia de pe urma terapiei, un proces care poate aduce schimbări semnificative în viața unei persoane. Iar expansiunea tech a democratizat acest serviciu. Platformele digitale permit accesul continuu la terapeuți, prin sesiuni video live și mesaje nelimitate, îndepărtând barierele tradiționale în calea sprijinului pentru sănătatea mintală. Această industrie a devenit extrem de profitabilă, fiind estimată la aproximativ jumătate de trilion de dolari la nivel mondial. Iar sectorul va crește, alimentat de cererea tot mai mare pentru astfel de servicii și de apariția unor noi platforme digitale. Susținătorii terapiei online subliniază că flexibilitatea și accesul facil fac ca sprijinul psihologic să fie mai disponibil ca niciodată, însă întrebarea rămâne: nu este periculos să facem din profit motorul acestei industrii?
Foto: Unsplash

Foto: Unsplash

Terapeuții digitali sunt cu adevărat terapeuți?

„Cea mai importantă provocare pentru utilizatori este să fie atenți și să nu presupună automat că orice platformă sau profesionist care se ocupă online de sănătate mintală respectă standardele etice adecvate”, se arată în emisiunea Daily Business, transmisă de BBC. Eficiența terapiei online – comparativ cu cea față în față – și respectarea eticii profesiei sunt subiecte aflate în dezbatere. Au trecut aproape nouă decenii de la moartea lui Sigmund Freud și probabil că ar fi fost uimit să vadă cum au evoluat lucrurile între timp. Dar, de fapt, accesul la sprijin psihologic s-a extins în moduri pe care nu ni le puteam imagina nici măcar acum câțiva ani.

Dr. David Cooper, director executiv al organizației non-profit Therapists in Tech, cu sediul în Seattle, subliniază că o mare parte din această transformare vine din zona start-up-urilor finanțate de investitori. Tendința nu poate fi modelată, însă Cooper susține că este esențial ca specialiștii în clinică să ocupe poziții de conducere în companiile de tehnologie care oferă servicii de sănătate mintală, pentru a se asigura că deciziile de business nu compromit relația terapeutică sau bunăstarea pacientului. „Unul dintre cele mai dificile lucruri pentru oameni astăzi este să fie clienți atenți și să nu presupună că, doar pentru că cineva spune că se ocupă de sănătate mintală, chiar este adevărat”, spune el, în emisiunea BBC.

Cooper atrage atenția asupra culturii companiilor tech, unde terapeuții sunt adesea tratați ca resurse de optimizat și nicidecum ca profesioniști cu responsabilitate directă față de pacient. Exemplele includ angajarea pe bază de contract sau plata doar pentru mesaje text, ceva asemănător economiei „gig”, unde flexibilitatea angajatului poate veni în detrimentul calității serviciului și a siguranței acestuia.

Foto: Unsplash

Foto: Unsplash

Noile școli de terapie online

În Scoția, la Universitatea din Edinburgh, Dr. Rachel Happer, psiholog clinician și cercetător senior, conduce un program de master de doi ani în terapie psihologică, adaptat atât pentru predare față în față, cât și online. „Am început programul în martie 2020, chiar înainte de lockdown, și am fost nevoiți să adaptăm rapid centrul pentru cursuri online. De atunci această formă de predare a rămas disponibilă ca specializare”, explică Happer. Programul combină teoria cu practica intensivă, oferindu-le studenților experiență directă în peste 350 de ședințe clinice pe săptămână, ceea ce reflectă creșterea cererii atât din partea studenților, cât și a clienților.

Predarea terapiei online presupune abilități diferite, cum ar fi comunicarea mai explicită și adresarea mai multor întrebări, pentru a construi relația terapeutică într-un mod mediat tehnologic. „Este la fel de puternică ca terapia față în față, însă baza științifică a acestei metode este încă în curs de dezvoltare. Este important să acordăm atenție modului în care construim relația terapeutică online și să ne îngrijim în mod special de siguranța acesteia”, afirmă Happer. Ea subliniază necesitatea unei pregătiri specifice pentru terapeuți în mediul digital.

„Terapeuții ar trebui să aibă o pregătire specifică pentru a lucra online? Da, atât din punct de vedere al siguranței lor, cât și a clientului, dar și pentru dezvoltarea abilităților specifice. Asta poate să fie un cumul de cursuri de-a lungul timpului, dar cred că ar trebui să acordăm mai multă atenție modului în care facem aceste ședințe de terapie și siguranței în care se fac”, spune Dr. Rachel Happer.

Foto: Unsplash

Foto: Unsplash

Profitul va dicta cursul acestui domeniu?

Într-o lume digitalizată, terapia online oferă oportunități fără precedent, dar ridică și întrebări critice despre etică, rezerve privind calitatea serviciilor și cu privire la responsabilitatea companiilor care gestionează bunăstarea mintală a utilizatorilor. Pe măsură ce industria continuă să se extindă, echilibrul între profit, inovație și siguranța pacientului devine o temă esențială. Pregătirile pentru expansiunea digitală par a fi în toi. Studenții de la diverse universități ale lumii sunt deja curtați de mari platforme care oferă servicii de terapie, cum ar fi BetterHelp. BetterHelp se prezintă ca cel mai mare furnizor de terapie online, și trimite mesaje către potențialii angajați prin care oferă tot felul de beneficii, inclusiv un bonus special pentru primul client.

„Când am luat legătura cu ei, reprezentanții BetterHelp mi-au explicat că toți terapeuții care oferă servicii prin platforma lor sunt profesioniști calificați și cu experiență, iar în Regatul Unit asta înseamnă o diplomă relevantă, trei ani de experiență și o acreditare profesională. Au adăugat că platforma respectă standarde riguroase, cu procese de verificare și monitorizare foarte amănunțite”, spune una dintre studentele intervievate de BBC.

Unii cre că acesta ar fi viitorul psihologiei. Alți studenți plănuiesc să deschidă cabinete clasice, pentru că doar într-un astfel de cabinet poți să te concentrezi cu adevărat pe relația umană și pe serviciile pe care le oferi, în loc să te implici în aceste platforme mari, care par mai degrabă niște corporații.

„Uneori, pare că toată lumea ar trebui să folosească acest serviciu și că toată lumea are disperată nevoie de el, dar eu nu cred că asta e întotdeauna realitatea în psihologie, și, oricum, nu totul trebuie patologizat. Avem multe discuții despre cum social media tinde să patologizeze, și apoi te miri că vin clienți și spun: „Am văzut asta pe TikTok, cred că am ADHD”, spun studenții.

Foto: Unsplash

Foto: Unsplash

Companiile tech vin deja cu alte ofertă în terapie

Unii dintre studenți sunt siguri că terapia față în față rămâne cea mai importantă formă de terapie și nu cred că va dispărea. Alții cred că ne îndreptăm spre o abordare mai degrabă hibridă. Modelul hibrid emergent depășește, de fapt, terapia și include și o mulțime de aplicații de suport – care nu implică o persoană care să ofere acest serviciu. O căutare rapidă scoate la iveală o mulțime de canale și aplicații de sănătate mintală, care oferă chatboți specializați în sănătate mintală, meditații, povești pentru somn, sunete ambientale. Multe sunt pe bază de abonament, altele sunt gratuite, precum Medito, din Amsterdam, Olanda, creat de Mike Speed.

„Am trecut de pragul de patru milioane de utilizatori – oameni care meditează -, și vrem să ne extindem în diferite segmente sociale, să ne adresăm comunității LGBT+, persoanelor cu ADHD și să colaborăm cu organizații caritabile – pentru a-i include și pe cei cu afecțiuni grave, precum cancerul. De asemenea, vrem să ne extindem în mai multe limbi, asta e una dintre cele mai frecvente solicitări, în special în franceză, germană și spaniolă, așa că o să începem să vedem cum ne poate ajuta inteligența artificială să traducem și să înregistrăm din nou toate sesiunile în noile limbi. Tehnologia cred că e deja suficient de avansată, în ultimul an a evoluat foarte mult, dar încă nu e destul de inteligentă încât să știe când să nu vorbească, când să lase un spațiu de liniște”, spune Mike Speed.

Cum se dezvoltă serviciile pentru comunități specifice?

Pe măsură ce aceste platforme se extind, trebuie luate în calcul și forme nuanțate de terapie, cum ar fi suportul de sănătate mintală specific comunităților etnice sau altor tipuri de comunități specifice. Rețeaua pentru femei musulmane este o organizație caritabilă din Regatul Unit care oferă o linie de ajutor și servicii de terapie, dar nu reușește să facă față cererii, așa că femeile ajung adesea pe o listă de așteptare. Și preferă să aștepte, în loc să se îndrepte către platformele mai generale. Nasim, una dintre femeile ajutate de organizație, a fost de acord să își împărtășească perspectiva: „Sfaturile unui terapeut sunt relevante pentru viața mea de zi cu zi, dar probabil nu aș fi apelat la un consilier care nu este musulman. Credința este un mod de viață pentru noi, așa că orice formă de terapie trebuie să păstreze o legătură cu aceasta”.

Sara, la rândul ei, a apelat tot la rețeaua pentru femei musulmane. „În ceea ce privește terapeuții anteriori, am simțit că trebuia să îi ghidez eu pe ei cum să mă ajute, și asta e o pierdere de timp și un efort epuizant emoțional. Simt că industria terapiei nu oferă suficientă sensibilitate și suport în ceea ce privește credința și cultura, e aproape ca un punct orb”.

Foto: Unsplash

Foto: Unsplash

Piața bogaților triști e cea mai simplă nișă

Dr. David Cooper, de la Therapists in Tech, spune că industria încearcă să își îmbunătățească atractivitatea, explorând diverse categorii și segmente sociale. „Glumeam că până acum am acoperit cu predilecție piața oamenilor înstăriți care se simt triști. Aia a fost cea mai ușoară nișă. Vreau să subliniez că fac lucruri bune și pot fi de folos pentru foarte mulți oameni din medii diferite. Unde va ajunge totul în următorii cinci-zece ani? E probabil cea mai dificilă întrebare. Mă aștept ca îngrijirea să devină mult mai personalizată, adaptată fiecăruia prin tehnologie, și probabil o să interacționăm mai puțin cu oameni în mod direct”.

Ce-ar spune Freud despre toate aceasta? Emilia Raczkowska, de la Muzeul Freud din Londra, încearcă un răspuns la această întrebare: „probabil ar insista asupra importanței abordării problemelor la un nivel mai profund, înțelegând semnificația simptomului și nu doar oferind niște sfaturi pentru a le gestiona”.

Parte dintr-un corp social în schimbare – și în strânsă legătură cu asta – procesul terapeutic se adaptează vremurilor moderne. Indiferent de modul în care va evolua această industrie, ea se ocupă de oameni în cele mai vulnerabile momente, împărtășind lucruri în cea mai profundă confidențialitate. Tocmai de aceea, oricare ar fi direcția de dezvoltare, responsabilitatea este un imperativ absolut și ar trebui ca așa să rămână.

Alte articole importante
Germania, țara joburilor part-time: 40% dintre angajați renunță la norma întreagă
Germania, țara joburilor part-time: 40% dintre angajați renunță la norma întreagă
Germania traversează o schimbare radicală pe piața muncii: patru din zece angajați lucrează în prezent în regim part-time. Datele publicate de Institutul pentru Piața Muncii din Germania (IAB) arată că această tendință atinge cote record în 2025, după ce în anii ’90 munca redusă era considerată o excepție.  Un record istoric: part-time-ul devine „noul normal” […]
Viața ne solicită la maxim. Apar antrenorii specializați în abilități cognitive pentru supraviețuirea profesională
Viața ne solicită la maxim. Apar antrenorii specializați în abilități cognitive pentru supraviețuirea profesională
Munca de birou începe să le „strice creierul” oamenilor, care sunt tot mai tentați să gestioneze stresul prin soluții neconvenționale. Tot mai mulți profesioniști apelează la executive function coaches — antrenori specializați în abilități cognitive, precum organizarea, concentrarea și autocontrolul — pentru a face față suprasolicitării și pentru a evita o serie de comportamente cu […]
Europa intră în cea mai mare cursă a înarmării din ultimele decenii: 343 de miliarde de euro cheltuiți în 2024
Europa intră în cea mai mare cursă a înarmării din ultimele decenii: 343 de miliarde de euro cheltuiți în 2024
Uniunea Europeană a atins un record istoric al cheltuielilor militare, cu 343 de miliarde de euro alocați apărării în 2024, o creștere de aproape 20% față de anul precedent. Suma depășește chiar și bugetele Rusiei și Chinei, însă specialiștii avertizează că nu banii sunt problema, ci lipsa de coordonare între statele membre. Războiul din Ucraina […]
Noua ordine financiară
Noua ordine financiară
Finanțele sunt o industrie modelată de catastrofe. A fost nevoie de un război civil pentru ca băncile americane să ajungă sub supraveghere federală, de o panică bancară pentru a crea Rezerva Federală și de o Mare Depresiune pentru ca guvernul să asigure depozitele. Totuși, impulsul reformator – care explodează în momentul unei catastrofe – are […]
Mediul de afaceri avertizează: creșterile de taxe frânează economia
Mediul de afaceri avertizează: creșterile de taxe frânează economia
Douăsprezece organizaţii din mediul de afaceri avertizează că menţinerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) descurajează investiţiile, erodează competitivitatea şi transmite semnale contradictorii investitorilor. Într-un context economic fragil, mediul de afaceri cere politici fiscale predictibile, reducerea risipei bugetare şi digitalizarea administraţiei, subliniind că obiectivul de scădere a deficitului sub 3% până în 2030 nu […]
Vitol, compania necunoscută care fabrică averi de milioane pentru angajații săi
Vitol, compania necunoscută care fabrică averi de milioane pentru angajații săi
Una dintre cele mai profitabile, dar și mai puțin cunoscute companii din lume, traderul britanic de mărfuri Vitol a înregistrat în ultimii trei ani profituri nete anuale de peste 12 miliarde de dolari, în medie, echivalentul a aproximativ 6 milioane de dolari pe angajat — și a returnat aproape 20 de miliarde de dolari prin […]