Testele cu roboți sociali nu mai au nevoie de noi. Oamenii, tot mai puțin implicați în coordonarea lor

Trăim într-o perioadă în care interacțiunea om-roboți devine tot mai strânsă, iar cercetătorii de la două universități din Europa au propus o schimbare de paradigmă, și anume antrenarea roboților sociali să nu mai depindă în totalitate de prezența umană.

Studiul introduce un sistem de testare a comportamentelor roboților prin simulări autonome, fără implicarea directă a oamenilor în fiecare etapă. Această metodă inovatoare accelerează considerabil procesul de dezvoltare a roboților sociali, permițând testarea la scară largă și în condiții variate, fără limitările impuse de recrutarea sau coordonarea subiecților umani.

Nou model de predicție folosit de roboți umanoizi

Comisia Europeană a finalizat evaluarea BID. România poate utiliza un nou mecanism de finanțare pentru domeniile strategice

13:56

Reuters: Incendiile de vegetație din Europa pun presiune pe piața asigurărilor și evidențiază lipsa protecției împotriva riscurilor climatice

12:31

Cercetătorii de la universitățile din Surrey (Marea Britanie) și din Hamburg (Germania) au realizat recent un studiu pe care l-au prezentat la prestigioasa Conferință Internațională IEEE privind Robotica și Automatizarea (ICRA). Ei au utilizat un robot umanoid pentru a dezvolta un model de predicție a mișcării privirii, cunoscută sub numele de „scanpath”.

În esență, este vorba despre o simulare a modului în care o persoană reală și-ar direcționa privirea într-un context social, după cum informează TechXplore. Modelul, antrenat pe două seturi de date publice, le permite roboților să „intuiască” punctele de interes dintr-un mediu social, replicând comportamentele vizuale ale oamenilor.

Mai exact, sistemul creează un set de hărți de prioritate vizuală care pot fi comparate cu cele reale, evaluând capacitatea robotului de a „observa” elementele-cheie ale unei interacțiuni sociale. Acest lucru se realizează fără intervenție umană directă, ceea ce duce la o eficiență crescută și la un cost de dezvoltare mai mic.

Aplicații reale: educație, sănătate și servicii

Foto: MDPI.com

Dr. Di Fu, specialistă în neuroștiințe cognitive și coautoare a studiului, explică utilitatea practică a acestei metode: „Putem verifica dacă robotul se concentrează pe elementele relevante, la fel ca un om, fără să fie nevoie de monitorizare în timp real. Ceea ce e remarcabil este că performanțele se mențin și în medii zgomotoase sau haotice — o caracteristică esențială pentru aplicații în educație, asistență medicală sau interacțiuni cu clienții”.

Roboți sociali, precum Pepper sau Paro, sunt deja folosiți în contexte reale, de la sprijinirea elevilor în școli, până la stimularea cognitivă a pacienților vârstnici. Noul model dezvoltat de cercetătorii de la cele două universități poate grăbi apariția unor roboți și mai empatici, capabili să reacționeze cu acuratețe în situații diverse.

Implicațiile acestui studiu sunt de amploare și au potențialul de a revoluționa modul în care roboții sunt dezvoltați și utilizați în diverse industrii. Prin eliminarea necesității unei intervenții umane extinse în etapele incipiente de testare, cercetătorii pot accelera ritmul inovației și pot aduce pe piață noile tehnologii robotice mai rapid, potrivit Lifetechnology.com.

Următoarea etapă constă în extinderea acestui model de predicție la roboți cu diferite forme și funcții. Aceștia vor fi folosiți în medii sociale mai dinamice, scopul explorării conștiinței sociale artificiale, un domeniu aflat la granița dintre robotică, psihologie și inteligență artificială.