Donald Trump a scris sâmbătă, pe aplicaţia sa Truth Social, că un „număr uriaş” de petroliere goale se îndreaptă spre SUA pentru a se aproviziona cu petrol şi gaze. Mesajul vine în timp ce Strâmtoarea Hormuz rămâne grav perturbată, iar negocierile americano-iraniene de la Islamabad s-au încheiat fără un acord.
Postarea a venit într-un moment în care piața urmărește simultan două variabile critice: blocajele din Hormuz și perspectiva unui acord politic între Washington și Teheran, scrie BBC.
„Un număr uriaș de petroliere complet goale, unele dintre cele mai mari din lume, se îndreaptă, chiar în acest moment, spre Statele Unite pentru a se aproviziona cu cel mai bun şi „cel mai dulce” petrol (şi gaz!) din lume. Avem mai mult petrol decât următoarele două mari economii petroliere la un loc – şi de o calitate superioară. Vă aşteptăm. Reveniţi repede!”, a scris Donald Trump.
Reuters notează însă că nu este clar dacă petrolierele menționate de Trump chiar se îndreaptă în număr semnificativ spre SUA, iar traderii sunt concentrați mai degrabă pe impactul negocierilor și pe riscul ca tensiunile să mențină prețurile ridicate mai mult timp.
Miza reală este Strâmtoarea Hormuz, ruta prin care trece aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol. Reuters relatează că traficul prin strâmtoare a fost sever afectat după conflictul izbucnit la final de februarie, iar SUA au început deja să „creeze condițiile” pentru operațiuni de deminare și pentru redeschiderea unor culoare sigure de navigație. Două distrugătoare americane au traversat deja zona, iar Comandamentul Central al SUA a transmis că scopul este restabilirea libertății de navigație.
Dacă Hormuz rămâne parțial blocată sau deschisă doar limitat, cererea globală pentru petrol american poate crește, în special într-un moment în care piața caută surse sigure și transportabile. Reuters subliniază chiar că, în actualul context, petrolul american se tranzacționează la un premium față de Brent, un semn că piața acordă o valoare suplimentară securității de aprovizionare oferite de SUA.
Politic, mesajul este coerent cu linia mai veche a lui Trump privind „energy dominance”. În esență, el transmite că America nu depinde de redeschiderea imediată a Hormuz pentru propria securitate energetică și că, dimpotrivă, poate folosi blocajul din Golf pentru a-și consolida rolul de furnizor strategic pentru alții. Este o formulă care combină retorica geopolitică cu interesul economic: dacă rutele din Golf sunt nesigure, iar transporturile din Orientul Mijlociu rămân sub presiune, exporturile americane capătă un avantaj relativ. Afirmațiile lui Trump despre superioritatea petrolului american și despre apetitul petrolierelor pentru încărcături din SUA merg exact în această direcție.
În plan diplomatic, însă, lucrurile sunt departe de a fi rezolvate. Față de formularea inițială potrivit căreia negocierile „au început”, realitatea de sâmbătă este mai complicată: discuțiile dintre SUA și Iran de la Islamabad s-au încheiat fără acord, după o rundă lungă de negocieri. Associated Press relatează că armistițiul fragil rămâne în picioare doar temporar, dar principalele divergențe — programul nuclear iranian, statutul Hormuz și condițiile politice ale unui acord mai amplu — au rămas nerezolvate.
Asta înseamnă că piața nu poate trata mesajul lui Trump drept semnal că problema Hormuz este pe cale să fie închisă. Dimpotrivă, absența unui acord formal menține în viață scenariul unor perturbări prelungite în transportul maritim și, implicit, al unei prime de risc ridicate în piața petrolului.