Turismul bulgar versus turismul românesc. Ce face Bulgaria mai bine ca să atragă mai mulți turiști?

Atât Bulgaria, cât și România sunt destinații turistice deosebit de atractive, fiecare oferind experiențe unice și peisaje spectaculoase, de la munți și litoral la situri culturale și istorice. Cu toate acestea, Bulgaria reușește să atragă un număr mai mare de turiști prin strategiile sale eficiente de promovare, infrastructură bine dezvoltată și prețuri competitive, în timp ce România continuă să își valorifice bogățiile naturale și culturale pentru a-și crește vizibilitatea pe piața turistică internațională.

În acest context, devine interesant de analizat ce anume face Bulgaria mai atractivă în ochii turiștilor și cum se diferențiază în modul în care valorifică potențialul său turistic.

Bulgaria și Marea Britanie: o colaborare turistică în creștere

Turismul bulgar beneficiază de o relație solidă și în continuă dezvoltare cu piața britanică, una dintre cele mai importante pentru șara vecină de la sud. Ministrul turismului bulgar, Miroslav Borsos, a avut recent o întâlnire cu ambasadorul Marii Britanii în Bulgaria, H.E. Nathaniel Copsey, pentru a consolida parteneriatul dintre cele două țări. Obiectivul principal a fost extinderea inițiativelor comune care să promoveze Bulgaria ca destinație atractivă pentru turiștii britanici, dar și întărirea colaborării instituționale și de afaceri în domeniul turismului, scrie Novinite.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Ministrul Borsos a subliniat angajamentul comun pentru dezvoltarea unui turism durabil și de calitate:

„Țările noastre au relații puternice în turism și o ambiție comună de a crea experiențe durabile și de înaltă calitate. Nu ne dorim doar să recuperăm fluxul de turiști britanici de dinaintea pandemiei, ci să îl depășim prin noi oferte și îmbunătățirea calității.”

Conform datelor Institutului Național de Statistică din Bulgaria, aproape 253.000 de turiști britanici au ales să se cazeze în Bulgaria în 2024, marcând o creștere de 4,9% față de anul precedent. Deși această cifră este încă sub nivelul maxim atins în 2019, tendința este clar pozitivă. Turiștii britanici sunt atrași de diversitatea ofertei bulgare – de la stațiunile de pe litoral, siturile culturale, city break-uri până la destinațiile de iarnă. Printre cele mai populare locuri se numără Nessebar, Sofia, Bansko, Borovets și Varna.

Ministerul Turismului din Bulgaria a menținut o campanie activă de promovare în Regatul Unit, participând la expoziții majore precum World Travel Market din Londra și New Deal Europe. În 2025, Bulgaria va extinde standul național la World Travel Market pentru a crește vizibilitatea și a intensifica colaborarea cu operatorii turistici britanici și consumatorii.

Stabilitatea prețurilor și tranziția la euro în Bulgaria

Hotelierii bulgari prognozează o creștere moderată a prețurilor pentru sezonul estival 2025, estimată între 10 și 15% față de anul anterior, influențată în principal de inflație și creșterea costurilor. Totuși, trecerea Bulgariei la moneda euro în 2026 este anticipată ca fiind una lină, fără șocuri majore de prețuri pentru turiști.

Deși leva va rămâne moneda oficială pe durata verii, afacerile turistice au început deja să efectueze tranzacții în euro, iar consumatorii bulgari sunt familiarizați cu moneda europeană prin călătoriile în Europa. Pavlin Kosev, președintele Asociației de Restaurante și Hoteluri din Varna, afirmă că schimbarea monedei nu va afecta negativ turiștii.

În stațiunea Nisipurile de Aur, tranziția este considerată simplă, prețurile urmând să fie doar convertite la cursul fix, ceea ce va facilita vizitatorii străini și va reduce riscul fraudelor valutare, explică Stanislav Stoyanov, vicepreședinte al uniunii hotelierilor din stațiune.

Pentru sezonul 2025, tarifele de cazare vor începe de la aproximativ 70 de leva pe noapte pentru hotelurile de 2-3 stele, ajungând până la 1.000 de leva pentru pachetele all-inclusive de lux în hotelurile de 5 stele. Prețurile medii pentru camere duble pe litoralul bulgăresc variază între 150 și 300 de leva, în funcție de categorie și locație.

Operatorii de turism nu anticipează creșteri drastice după adoptarea euro, contractele fiind deja semnate în această monedă, iar prețurile vor fi dictate de condițiile pieței.

Turismul românesc – probleme și provocări

În contrast, turismul românesc, deși are un potențial uriaș datorită diversității geografice și culturale, se confruntă cu dificultăți majore în atragerea și fidelizarea turiștilor internaționali, inclusiv din piețe strategice precum Regatul Unit.

Turismul românesc a înregistrat în ultimii ani o creștere constantă, iar 2025 se anunță un an promițător, cu estimări oficiale care indică o creștere de cel puțin 5% a numărului de turiști față de 2024. Totuși, în ciuda acestor semne pozitive, sectorul turistic din România se confruntă cu o serie de provocări majore care îi limitează potențialul de dezvoltare și competitivitatea pe piața internațională.

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în primele luni ale anului 2025, turismul intern a continuat să crească. În ianuarie 2025, sosirile în structurile de cazare au crescut cu 10,2% față de ianuarie 2024, ajungând la aproximativ 847.300 de turiști, iar înnoptările au crescut cu 12,7%, totalizând 1.623.800. Majoritatea turiștilor au fost români (84,2%), iar turiștii străini au reprezentat 15,8%, provenind în special din Italia, Republica Moldova, Israel și Germania.

Durata medie a șederii este scurtă, de 1,9 zile pentru turiștii români și 2,2 zile pentru cei străini46. La nivel regional, cele mai căutate destinații sunt Brașov, București și Prahova, atât în ceea ce privește sosirile, cât și înnoptările.

Unde greșește turismul românesc?

În ciuda acestor evoluții pozitive, turismul românesc se confruntă cu o serie de dificultăți care împiedică o dezvoltare sustenabilă și competitivă:

1. Durata medie scurtă a șederii

Durata medie a șederii turiștilor în România este încă redusă, în jur de 2 zile, ceea ce limitează impactul economic al turismului și reduce potențialul de dezvoltare a serviciilor conexe. Comparativ cu alte destinații europene, unde turiștii petrec mai multe zile, România trebuie să găsească soluții pentru a crește atractivitatea și a încuraja șederi mai lungi.

2. Concentrarea turismului în câteva regiuni

Turismul este concentrat în special în câteva județe, precum Brașov, București și Prahova, ceea ce creează presiune asupra infrastructurii acestor zone și limitează dezvoltarea altor regiuni cu potențial turistic. Diversificarea ofertei și promovarea unor destinații mai puțin cunoscute sunt esențiale pentru echilibrarea fluxurilor turistice.

3. Promovare internațională insuficientă și fragmentată

Deși România a fost inclusă în topuri internaționale realizate de publicații precum CNN, Time sau Vogue, promovarea turistică pe piețele externe rămâne insuficientă și necoordonată. Lipsa unei strategii coerente și a unei prezențe puternice în târgurile internaționale de turism limitează vizibilitatea țării și atragerea unui număr mai mare de turiști străini.

4. Infrastructură turistică și servicii neuniforme

Calitatea infrastructurii și a serviciilor turistice este încă inegală, cu zone unde standardele nu corespund așteptărilor turiștilor internaționali. Aceasta afectează experiența vizitatorilor și reduce probabilitatea revenirii sau recomandării destinației.

5. Prețuri și raport calitate-preț

În unele destinații, prețurile practicate nu sunt întotdeauna justificate de calitatea serviciilor oferite, ceea ce poate descuraja turiștii să aleagă România în fața altor opțiuni din regiune.

6. Adaptarea la noile tendințe și digitalizare

Un alt punct slab este comunicarea și adaptarea la noile tendințe din turism, precum turismul sustenabil sau digitalizarea serviciilor, unde Bulgaria pare să fie mai avansată prin campanii bine țintite și parteneriate strategice.

Bulgaria reușește să atragă tot mai mulți turiști britanici și europeni printr-o strategie bine pusă la punct, care combină promovarea activă, adaptarea la nevoile pieței și investițiile în infrastructură și servicii. Tranziția lină spre euro și menținerea prețurilor competitive sunt alte atuuri importante.

România, în schimb, se vede nevoită să-și regândească abordarea în turism, să investească în promovare internațională coerentă, să îmbunătățească calitatea serviciilor și să adopte rapid tendințele globale pentru a nu pierde teren în fața competitorilor regionali.