UE analizează excluderea a peste 20 de bănci din sistemul SWIFT în cadrul noilor sancțiuni împotriva Rusiei

Uniunea Europeană ia în considerare excluderea a mai mult de 20 de bănci rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT, reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc și interzicerea conductelor Nord Stream, ca parte a unui nou pachet de sancțiuni menit să sporească presiunea asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Comisia Europeană consultă statele membre în legătură cu aceste planuri, potrivit unor surse apropiate discuțiilor, care au dorit să-și păstreze anonimatul. Decizia privind momentul impunerii acestor restricții nu a fost încă luată, iar sancțiunile UE necesită unanimitate în rândul statelor membre, putând suferi modificări înainte de adoptarea formală, scrie Bloomberg.

În plus, Uniunea ia în calcul impunerea unor noi restricții comerciale în valoare de circa 2,5 miliarde de euro, în încercarea de a limita veniturile Rusiei și accesul acesteia la tehnologiile necesare producerii de armament.

Blocajul politic de la București împinge România spre o recesiune severă

14:22

„Taxați bogații”, comparat cu insultele rasiale, de CEO-ul unui gigant imobiliar

12:29

Printre măsurile discutate se numără și propunerea de reducere a plafonului de preț pentru petrolul rusesc stabilit de Grupul celor Șapte (G7) la aproximativ 45 de dolari pe baril, față de pragul actual de 60 de dolari. Această modificare ar necesita, cel mai probabil, sprijinul Statelor Unite. Ministrii de finanțe ai G7 nu au reușit să ajungă la un acord privind această reducere în cadrul întâlnirii de săptămâna aceasta de la Banff, Canada.

Aceste discuții vin în contextul în care președintele american Donald Trump a făcut apel la Moscova și Kiev pentru a purta negocieri directe în vederea unui armistițiu și a unui acord de pace. Deși Trump a amenințat de mai multe ori cu noi sancțiuni împotriva Rusiei, până acum nu a impus altele noi. În schimb, sancțiunile introduse sub administrația președintelui Joe Biden rămân în vigoare.

Rețelele Nord Stream, luate în vizor

Un aspect important al planului UE este sancționarea conductelor Nord Stream, care beneficiază deja de sprijinul Germaniei. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat săptămâna trecută, la Roma, că susține propunerea Comisiei Europene „de a începe lucrul la măsuri europene împotriva conductelor Nord Stream 2”. Unul dintre motivele principale este de a tempera dezbaterile interne privind reluarea proiectului, a relatat anterior Bloomberg.

Speculațiile privind o posibilă reluare a proiectului conductei au crescut în contextul eforturilor lui Trump de a media pacea între Rusia și Ucraina. Totuși, chiar și fără o interdicție formală, activarea Nord Stream 2 — construită, dar niciodată certificată de Germania și parțial avariată în urma unor explozii în 2022 — este puțin probabilă în viitorul apropiat.

Impunerea sancțiunilor va întări poziția Europei că nu dorește reluarea semnificativă a fluxurilor de gaze rusești prin conducte. Totodată, o interdicție va proteja Berlinul de eventuale presiuni din partea SUA sau Rusiei. Separat, UE plănuiește eliminarea treptată a combustibililor fosili proveniți din Rusia până la finalul anului 2027.

De asemenea, blocul comunitar intenționează să extindă sancțiunile asupra flotei „din umbă” de petroliere rusești și ia în considerare restricții suplimentare pentru instituțiile financiare care sprijină eforturile militare ale Moscovei, precum și pentru fondul rus de investiții străine.

În plus, UE dorește să includă în următorul pachet de sancțiuni — care va fi al 18-lea de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 — prevederi care să protejeze companiile europene de arbitrajele în baza tratatelor bilaterale de investiții.

Aceste măsuri reflectă eforturile continue ale Uniunii Europene de a intensifica presiunea asupra Rusiei pentru a determina încetarea conflictului și de a limita capacitatea acesteia de a finanța și susține războiul.