UE lansează un mega-fond de 150 de miliarde de euro pentru împrumuturi destinate achizițiilor de armament

Statele UE au ajuns la un acord pentru înființarea unui fond de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro, destinat achizițiilor de armament și susținut de bugetul comun al blocului comunitar,  scrie Financial Times. Această decizie marchează o schimbare majoră în politica europeană de securitate, impulsionată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de solicitările președintelui american Donald Trump ca Europa să-și asume mai multă responsabilitate în propria apărare. 

Inițiativa, propusă de Comisia Europeană la începutul acestui an, va permite statelor membre să acceseze fonduri de la Bruxelles pentru achiziționarea de sisteme și platforme militare printr-un mecanism comun de cumpărare. Scopul este de a accelera procesul de reechipare al continentului și de a revitaliza sectorul industrial de apărare al UE, care a suferit un declin în ultimele decenii.

Fondurile, direcționate către companii de armament cu sediul în UE

Potrivit acordului consultat de jurnaliștii britanici, majoritatea fondurilor vor fi direcționate către companii de armament cu sediul în UE, iar subcontractorii din afara blocului vor fi încurajați să-și mute activitatea în Europa. Această prevedere a generat controverse, în special în privința participării companiilor din Regatul Unit, Statele Unite și Turcia, Franța fiind principalul susținător al unei cheltuieli preponderent europene.

Euforia SpaceX se sparge pe Wall Street. Peste 600 de miliarde de dolari evaporați în două ședințe

12:18

Active de peste 1,7 miliarde de euro scoase la vânzare. Ce arată explozia pieței bunurilor aflate în dificultate. Valoarea activelor din „distress” aproape s-a dublat în doar câteva luni

11:32, 19 Jun 2026

Luni, capitalele UE au convenit ca împrumuturile să poată fi utilizate pentru produse în care cel puțin 65% din valoarea componentelor provin de la companii din UE, Ucraina, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția, au declarat trei oficiali implicați în negocieri pentru Financial Times. Obținerea acestui acord a durat mai multe luni de discuții intense.

Implicarea Turciei a fost un punct sensibil pentru Grecia și Cipru, din cauza conflictului îndelungat dintre aceste state și Ankara legat de Ciprul de Nord, regiune ocupată de Turcia din 1974.

„Nu putem finanța o industrie de apărare într-o țară care contestă activ state membre ale UE,” a afirmat un oficial implicat în discuții.

Grecia a cerut ca orice participare turcă să fie graduală, reversibilă și însoțită de concesii politice concrete, chiar dacă votul final pentru aprobarea fiecărui împrumut nu necesită unanimitate.

Limitări pentru subcontractorii non-UE

Companiile de armament din țări terțe, precum britanica BAE Systems, pot reprezenta maximum 35% din valoarea achiziției, cu condiția ca țara respectivă să semneze un pact bilateral de apărare cu UE și un acord tehnic care să detalieze relația. Regatul Unit și UE urmează să semneze acest pact în cadrul unui summit bilateral ce va avea loc luni la Londra.

În plus, contribuția oricărui subcontractor non-UE într-un proiect finanțat este limitată la 15%, putând crește până la 35% dacă există o relație anterioară cu contractorul principal din UE sau dacă contractorul se angajează să studieze, în termen de doi ani, posibilitatea înlocuirii acestuia cu o alternativă europeană, conform prevederilor acordului.

„Aceasta oferă o flexibilitate privind subcontractorii non-UE,” a explicat unul dintre oficiali.

Schema va acoperi achiziții esențiale, inclusiv muniție pentru artilerie, rachete și drone, sisteme de apărare aeriană, aeronave strategice pentru mobilitate militară, precum și sisteme cibernetice și de inteligență artificială.

Fiind propusă în baza unor puteri de urgență prevăzute în tratatele UE, inițiativa nu necesită aprobarea separată a Parlamentului European și va intra în vigoare înainte de sfârșitul lunii, după aprobarea formală, au mai precizat oficialii.

Această decizie reflectă o nouă etapă în consolidarea autonomiei strategice a Uniunii Europene și în adaptarea sa la provocările geopolitice actuale.