UE propune un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Ce sectoare sunt vizate?

Uniunea Europeană își intensifică presiunea asupra Rusiei, propunând cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni economice ca răspuns la invazia Ucrainei.

Măsurile vizează limitarea veniturilor Moscovei din energie, blocarea rețelelor financiare paralele și combaterea sprijinului indirect oferit de state terțe.

UE propunea al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

China accelerează cursa pentru cipuri AI proprii. Alternativa locală la Nvidia, pas decisiv pentru controlul infrastructurilor critice

21:01

ANALIZĂ

Giganții tech critică politicile de reglementare pentru AI promovate de „țarul cripto” de la Casa Albă

19:35

ANALIZĂ

Comisia Europeană a prezentat cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, într-un nou efort de a limita resursele financiare ale Kremlinului destinate continuării agresiunii asupra Ucrainei. Măsurile vizează în special sectorul energetic, sistemul bancar și rețelele de sprijin militar, reflectând o înăsprire semnificativă a politicii de izolare economică a Moscovei.

Printre acestea se numără interzicerea completă a tranzacțiilor legate de gazoductele Nord Stream, precum și sancționarea băncilor care facilitează eludarea restricțiilor impuse anterior. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că scopul Rusiei „nu este pacea, ci impunerea regulii forței”, subliniind că doar un răspuns ferm poate contracara această strategie, relatează Politico.

Executivul european propune includerea a 22 de bănci rusești pe lista neagră, împreună cu instituții financiare din state terțe care ar sprijini indirect Rusia, precum și Fondul Rus de Investiții Directe (RDIF) și filialele acestuia. Reacția liderului RDIF, Kirill Dmitriev, nu a întârziat să apară, acesta acuzând Bruxelles-ul că alimentează conflictul și că ignoră rolul fondului în menținerea legăturilor economice cu investitorii europeni.

O interdicție de export de 2,5 miliarde de euro se va aplica utilajelor, metalelor, materialelor plastice și substanțelor chimice utilizate ca materii prime industriale. Aceasta va acoperi, de asemenea, așa-numita tehnologie cu dublă utilizare, necesară pentru fabricarea de drone, rachete și alte sisteme de armament. Acest lucru ar garanta că „Rusia nu găsește modalități de a-și moderniza armele cu tehnologii europene”, a mai spus von der Leyen.

Ce sectoare mai sunt vizat de noile sancțiuni

În ceea ce privește piața energetică, Comisia Europeană propune reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc exportat, de la 60 la 45 de dolari pe baril. Subiectul va fi discutat săptămâna viitoare în cadrul summit-ului G7 din Canada, iar Ursula von der Leyen a subliniat că decizia ar trebui luată în mod coordonat între aliați.

Ucraina solicită, însă, o acțiune mai radicală. Astfel, președintele Volodimir Zelenski a cerut ca plafonul să fie coborât până la 30 de dolari, susținând că doar o scădere drastică a veniturilor petroliere poate limita capacitatea de război a Rusiei.

De asemenea, propunerea UE include adăugarea unor nave din așa-numita „flotă fantomă” rusească pe lista entităților sancționate, flota folosită pentru transportul clandestin de țiței, totalul acestora urmând să depășească 400 de vase. În paralel, sunt vizate și companiile implicate în comerțul cu petrol, precum și importurile de produse rafinate provenite din petrol rusesc, care ar putea intra indirect în Uniunea Europeană, transmite CNN.

Von der Leyen a declarat că cel mai nou pachet de sancțiuni va extinde și interdicția actuală asupra materialelor și tehnologiilor care pot fi exportate către Rusia. „Vrem să ne asigurăm că Rusia nu găsește modalități de a-și moderniza armele cu tehnologii europene”, a adăugat președinta Comisiei Europene.

Propunerea urmează să fie dezbătută de statele membre UE în această săptămână, într-un context geopolitic extrem de tensionat, în care eficiența sancțiunilor depinde tot mai mult de coeziunea și determinarea blocului comunitar.