Un val de schimbări tehnologice, economice și demografice este pe cale să lovească piața globală a muncii, amenințând 92 de milioane de locuri de muncă până în 2030. Schimbările afectează toate palierele pieței muncii – de la joburi administrative, precum casieri și asistenți, până la cele creative, profesii din educație, agricultură, îngrijire și construcții. Deși, concomitent, apar noi oportunități, decalajul uriaș de competențe și incapacitatea de adaptare riscă să lase pe drumuri milioane de angajați.
Raportul Future of Jobs 2025, publicat de Forumul Economic Mondial, trage un semnal de alarmă fără precedent: 22% din locurile de muncă actuale vor dispărea până în 2030, în contextul accelerării expansiunii digitale, al tranziției ecologice și al tensiunilor economice globale. Aproximativ 92 de milioane de joburi vor fi înlocuite, în timp ce 170 de milioane de noi roluri vor apărea, însă nu neapărat în aceleași industrii și, mai grav, nu pentru aceiași oameni. Acest dezechilibru generează un risc real de excluziune socială și economică pentru milioane de angajați, care nu vor putea parcurge fără sprijin perioada de tranziție.
Schimbările afectează toate palierele pieței muncii – de la joburi administrative, precum casieri și asistenți, până la cele creative, cum ar fi graficienii, care sunt acum amenințați de evoluția explozivă a inteligenței artificiale generative. În paralel, crește cererea pentru profesii din educație, agricultură, îngrijire și construcții. Este o transformare structurală, care rescrie complet regulile jocului pe piața muncii.
Dacă tehnologia elimină milioane de joburi, ea creează, totodată oportunități pentru cei care pot ține pasul. Angajații din 2030 trebuie să fie un mix rar de competențe: vor avea nevoie atât de abilități tehnice precum AI, Big Data și securitate cibernetică, cât și de competențe umane, cum ar fi gândirea critică, flexibilitatea și colaborarea. Aproape 40% din aptitudinile necesare în prezent la locul de muncă se vor schimba complet în următorii cinci ani, mai scriu cei de la World Economic Forum în cadrul raportului.
În România, experți precum Roxana Chirițoiu, membru în board-ul Rethink Romania, avertizează asupra riscului ca mulți oameni ar putea să fie „lăsați în urmă”, mai ales cei din generațiile mai în vârstă, care nu au acces facil la programe de recalificare. „Avem nevoie de colaborare intergenerațională, programe accesibile și o abordare care să nu excludă pe nimeni din această economie digitală în plină expansiune”, a subliniat ea, în cadrul ZF Live. Recalificarea și upskilling-ul devin astfel nu doar strategii de supraviețuire profesională, ci și imperative sociale.
Dincolo de tehnologie, schimbările economice și demografice amplifică riscurile. Inflația, costul ridicat al vieții și îmbătrânirea populației schimbă cererea pe piața muncii, în timp ce migrația forței de muncă și geopolitica obligă companiile să-și regândească modelele de business. În acest peisaj instabil, 59 din 100 de angajați la nivel global vor avea nevoie de recalificare până în 2030, însă 11 dintre aceștia nu vor primi niciodată acest sprijin, arată datele raportului WEF.
Mai mult, 41% dintre companii spun că vor reduce personalul ca urmare a automatizării, iar aproape jumătate intenționează să realoce angajații afectați în alte departamente. Doar că, fără intervenții concrete din partea guvernelor, mediului de afaceri și sectorului educațional, milioane de oameni riscă să devină irelevanți economic. Forumul Economic Mondial propune o „revoluție a recalificării”, cu scopul de a echipa un miliard de oameni până în 2030 cu competențele necesare noii economii digitale și verzi.