Prima pagină » Val uriaș de concedieri la nivel global: AI-ul și criza economică fac ravagii pe piața muncii

Val uriaș de concedieri la nivel global: AI-ul și criza economică fac ravagii pe piața muncii

Val uriaș de concedieri la nivel global: AI-ul și criza economică fac ravagii pe piața muncii

Un val de schimbări tehnologice, economice și demografice este pe cale să lovească piața globală a muncii, amenințând 92 de milioane de locuri de muncă până în 2030. Schimbările afectează toate palierele pieței muncii – de la joburi administrative, precum casieri și asistenți, până la cele creative, profesii din educație, agricultură, îngrijire și construcții. Deși, concomitent, apar noi oportunități, decalajul uriaș de competențe și incapacitatea de adaptare riscă să lase pe drumuri milioane de angajați.

92 de milioane de locuri de muncă în pericol: piața muncii se prăbușește

Raportul Future of Jobs 2025, publicat de Forumul Economic Mondial, trage un semnal de alarmă fără precedent: 22% din locurile de muncă actuale vor dispărea până în 2030, în contextul accelerării expansiunii digitale, al tranziției ecologice și al tensiunilor economice globale. Aproximativ 92 de milioane de joburi vor fi înlocuite, în timp ce 170 de milioane de noi roluri vor apărea, însă nu neapărat în aceleași industrii și, mai grav, nu pentru aceiași oameni. Acest dezechilibru generează un risc real de excluziune socială și economică pentru milioane de angajați, care nu vor putea parcurge fără sprijin perioada de tranziție.

Schimbările afectează toate palierele pieței muncii – de la joburi administrative, precum casieri și asistenți, până la cele creative, cum ar fi graficienii, care sunt acum amenințați de evoluția explozivă a inteligenței artificiale generative. În paralel, crește cererea pentru profesii din educație, agricultură, îngrijire și construcții. Este o transformare structurală, care rescrie complet regulile jocului pe piața muncii.

Competențele viitorului: între AI, creativitate și empatie

Dacă tehnologia elimină milioane de joburi, ea creează, totodată oportunități pentru cei care pot ține pasul. Angajații din 2030 trebuie să fie un mix rar de competențe: vor avea nevoie atât de abilități tehnice precum AI, Big Data și securitate cibernetică, cât și de competențe umane, cum ar fi gândirea critică, flexibilitatea și colaborarea. Aproape 40% din aptitudinile necesare în prezent la locul de muncă se vor schimba complet în următorii cinci ani, mai scriu cei de la World Economic Forum în cadrul raportului.

În România, experți precum Roxana Chirițoiu, membru în board-ul Rethink Romania, avertizează asupra riscului ca mulți oameni ar putea să fie „lăsați în urmă”, mai ales cei din generațiile mai în vârstă, care nu au acces facil la programe de recalificare. „Avem nevoie de colaborare intergenerațională, programe accesibile și o abordare care să nu excludă pe nimeni din această economie digitală în plină expansiune”, a subliniat ea, în cadrul ZF Live. Recalificarea și upskilling-ul devin astfel nu doar strategii de supraviețuire profesională, ci și imperative sociale.

Lupta contra cronometru: se cere acțiune colectivă și imediată

Dincolo de tehnologie, schimbările economice și demografice amplifică riscurile. Inflația, costul ridicat al vieții și îmbătrânirea populației schimbă cererea pe piața muncii, în timp ce migrația forței de muncă și geopolitica obligă companiile să-și regândească modelele de business. În acest peisaj instabil, 59 din 100 de angajați la nivel global vor avea nevoie de recalificare până în 2030, însă 11 dintre aceștia nu vor primi niciodată acest sprijin, arată datele raportului WEF.

Mai mult, 41% dintre companii spun că vor reduce personalul ca urmare a automatizării, iar aproape jumătate intenționează să realoce angajații afectați în alte departamente. Doar că, fără intervenții concrete din partea guvernelor, mediului de afaceri și sectorului educațional, milioane de oameni riscă să devină irelevanți economic. Forumul Economic Mondial propune o „revoluție a recalificării”, cu scopul de a echipa un miliard de oameni până în 2030 cu competențele necesare noii economii digitale și verzi.

Alte articole importante
Ministrul Finanțelor: 49 dintre cei 56 de ordonatori principali de credite au transmis propunerile de cheltuieli pentru bugetul din 2027
Macroeconomie
Ministrul Finanțelor: 49 dintre cei 56 de ordonatori principali de credite au transmis propunerile de cheltuieli pentru bugetul din 2027
Aproape 88% dintre ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat au transmis Ministerului Finanțelor propunerile privind limitele de cheltuieli pentru anul 2027. Instituțiile care nu au finalizat procedura trebuie să trimită datele până pe 9 noiembrie, iar verificarea și completarea informațiilor sunt programate să se încheie până pe 11 noiembrie, a […]
România are două oferte pentru construirea unui AI Gigafactory. Selecția este în faza finală
Tehnologie
România are două oferte pentru construirea unui AI Gigafactory. Selecția este în faza finală
România are două oferte pentru construirea unui centru de infrastructură de inteligență artificială de tip AI Gigafactory, iar autoritățile se află în etapa finală a procesului de selecție. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, speră ca rezultatul să poată fi anunțat până la sfârșitul anului 2026. Anunțul a fost făcut vineri, la Concordia Summit 2026, unde ministrul […]
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Bănci-Asigurări-IFN
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Piață de Capital - Fonduri
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă a adus doar un plus modest pentru acțiunile Nuclearelectrica (SNN) la finalul ședinței de joi. Deși titlul a deschis în forță și a urcat până la 63,3 lei (+4%), valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația la minimul ședinței, de 60,8 lei (+0,16%). Acțiunea […]