Prima pagină » Val uriaș de concedieri la nivel global: AI-ul și criza economică fac ravagii pe piața muncii

Val uriaș de concedieri la nivel global: AI-ul și criza economică fac ravagii pe piața muncii

Val uriaș de concedieri la nivel global: AI-ul și criza economică fac ravagii pe piața muncii

Un val de schimbări tehnologice, economice și demografice este pe cale să lovească piața globală a muncii, amenințând 92 de milioane de locuri de muncă până în 2030. Schimbările afectează toate palierele pieței muncii – de la joburi administrative, precum casieri și asistenți, până la cele creative, profesii din educație, agricultură, îngrijire și construcții. Deși, concomitent, apar noi oportunități, decalajul uriaș de competențe și incapacitatea de adaptare riscă să lase pe drumuri milioane de angajați.

92 de milioane de locuri de muncă în pericol: piața muncii se prăbușește

Raportul Future of Jobs 2025, publicat de Forumul Economic Mondial, trage un semnal de alarmă fără precedent: 22% din locurile de muncă actuale vor dispărea până în 2030, în contextul accelerării expansiunii digitale, al tranziției ecologice și al tensiunilor economice globale. Aproximativ 92 de milioane de joburi vor fi înlocuite, în timp ce 170 de milioane de noi roluri vor apărea, însă nu neapărat în aceleași industrii și, mai grav, nu pentru aceiași oameni. Acest dezechilibru generează un risc real de excluziune socială și economică pentru milioane de angajați, care nu vor putea parcurge fără sprijin perioada de tranziție.

Schimbările afectează toate palierele pieței muncii – de la joburi administrative, precum casieri și asistenți, până la cele creative, cum ar fi graficienii, care sunt acum amenințați de evoluția explozivă a inteligenței artificiale generative. În paralel, crește cererea pentru profesii din educație, agricultură, îngrijire și construcții. Este o transformare structurală, care rescrie complet regulile jocului pe piața muncii.

Competențele viitorului: între AI, creativitate și empatie

Dacă tehnologia elimină milioane de joburi, ea creează, totodată oportunități pentru cei care pot ține pasul. Angajații din 2030 trebuie să fie un mix rar de competențe: vor avea nevoie atât de abilități tehnice precum AI, Big Data și securitate cibernetică, cât și de competențe umane, cum ar fi gândirea critică, flexibilitatea și colaborarea. Aproape 40% din aptitudinile necesare în prezent la locul de muncă se vor schimba complet în următorii cinci ani, mai scriu cei de la World Economic Forum în cadrul raportului.

În România, experți precum Roxana Chirițoiu, membru în board-ul Rethink Romania, avertizează asupra riscului ca mulți oameni ar putea să fie „lăsați în urmă”, mai ales cei din generațiile mai în vârstă, care nu au acces facil la programe de recalificare. „Avem nevoie de colaborare intergenerațională, programe accesibile și o abordare care să nu excludă pe nimeni din această economie digitală în plină expansiune”, a subliniat ea, în cadrul ZF Live. Recalificarea și upskilling-ul devin astfel nu doar strategii de supraviețuire profesională, ci și imperative sociale.

Lupta contra cronometru: se cere acțiune colectivă și imediată

Dincolo de tehnologie, schimbările economice și demografice amplifică riscurile. Inflația, costul ridicat al vieții și îmbătrânirea populației schimbă cererea pe piața muncii, în timp ce migrația forței de muncă și geopolitica obligă companiile să-și regândească modelele de business. În acest peisaj instabil, 59 din 100 de angajați la nivel global vor avea nevoie de recalificare până în 2030, însă 11 dintre aceștia nu vor primi niciodată acest sprijin, arată datele raportului WEF.

Mai mult, 41% dintre companii spun că vor reduce personalul ca urmare a automatizării, iar aproape jumătate intenționează să realoce angajații afectați în alte departamente. Doar că, fără intervenții concrete din partea guvernelor, mediului de afaceri și sectorului educațional, milioane de oameni riscă să devină irelevanți economic. Forumul Economic Mondial propune o „revoluție a recalificării”, cu scopul de a echipa un miliard de oameni până în 2030 cu competențele necesare noii economii digitale și verzi.

Alte articole importante
CCR limitează inițiativele legislative cetățenești care majorează cheltuielile statului. Ce se întâmplă cu salariile, sporurile și voucherele
CCR limitează inițiativele legislative cetățenești care majorează cheltuielile statului. Ce se întâmplă cu salariile, sporurile și voucherele
Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că dreptul cetățenilor de a iniția legi în Parlament nu poate fi folosit pentru adoptarea unor măsuri care generează creșteri majore ale cheltuielilor publice. Decizia CCR extinde interpretarea sintagmei „probleme fiscale” din Constituție. Potrivit Curții, interdicția nu vizează doar introducerea sau modificarea unor taxe și impozite, ci și […]
România și China: deficit comercial de 8,4 miliarde de euro în 2025. Pentru fiecare euro exportat, România a importat aproape 13
Macroeconomie
România și China: deficit comercial de 8,4 miliarde de euro în 2025. Pentru fiecare euro exportat, România a importat aproape 13
România a importat în 2025 din China bunuri în valoare de aproximativ 9,1 miliarde de euro, cu 16,2% mai mult decât în anul precedent. În schimb, exporturile românești către piața chineză au rămas aproape neschimbate, la circa 715 milioane de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică analizate de Curs de Guvernare și citate de […]
Centrele de date, marea problemă climatică absentă de pe agenda ONU
Tehnologie
Centrele de date, marea problemă climatică absentă de pe agenda ONU
Extinderea rapidă a inteligenței artificiale și explozia investițiilor în centre de date transformă profund sistemul energetic mondial, însă această provocare nu se regăsește printre principalele teme ale negocierilor climatice ale Organizației Națiunilor Unite. La COP31, conferința ONU privind schimbările climatice care va avea loc în noiembrie în Turcia, guvernele nu vor avea pe agenda oficială […]
Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe
Macroeconomie
Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe
Pensia medie lunară a ajuns la 2.942 de lei în trimestrul al doilea din 2026, înregistrând o creștere modestă, de 0,3%, față de primele trei luni ale anului. În același timp, numărul mediu al pensionarilor a coborât la 4,913 milioane de persoane, cu 7.000 mai puțini decât în trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul […]
Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top
Macroeconomie
Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top
Prețurile chiriilor au înregistrat cea mai mare creștere din ultimul an, ajungând în august 2026 la un avans de 39,7% față de aceeași lună din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În topul scumpirilor se află și carburanții, cu majorări de 34,61% pentru motorină și 25,49% pentru benzină, în timp ce rata anuală a […]
Inflația anuală a scăzut la 6,17% în august. Serviciile continuă să se scumpească cel mai rapid
Macroeconomie
Inflația anuală a scăzut la 6,17% în august. Serviciile continuă să se scumpească cel mai rapid
Rata anuală a inflației din România a coborât la 6,17% în luna august, de la 8,16% în iulie, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică. Scăderea vine în contextul unei temperări a ritmului de creștere a prețurilor, însă serviciile continuă să reprezinte principala sursă de presiune inflaționistă, cu o majorare anuală de 11,28%. […]