Veniturile cresc, dar nu țin pasul cu explozia cheltuielilor: România e încă în impas bugetar

Finanțele publice ale României continuă să evolueze pe o traiectorie aproape identică cu cea din 2024, alimentând impasul bugetar, se arată într-o amplă analiză publicată de ziarul Puterea. Această dinamică este îngrijorătoare în contextul tensionat în care se află România: suntem sub lupa Comisiei Europene din cauza deficitului excesiv și riscăm sancțiuni sau înghețarea unor fonduri, dacă nu sunt corectate dezechilibrele fiscale. Măsurile luate până acum au avut efecte. Veniturile sunt în creștere, însă această creștere nu este suficientă: indiferent de nivelul majorărilor de taxe, Guvernul ajustează cheltuielile într-un ritm similar, ceea ce face imposibilă reducerea deficitului bugetar, subliniază sursa citată. 

România e încă în impas bugetar

Potrivit Consiliului Fiscal, în absența unor măsuri credibile și urgente, deficitul bugetar ar putea depăși 7,5% din PIB în 2025. Acest nivel ar pune presiune suplimentară asupra ratingului de țară și ar majora costurile de finanțare externă. România nu mai are luxul amânărilor. Consolidarea fiscală – fie prin creșterea veniturilor, fie prin controlul cheltuielilor – devine o necesitate, nu o opțiune, precizează sursa citată.

Probleme structurale adânci și avertismente europene

„Toată lumea va plăti”, declara președintele Nicușor Dan în urmă cu două zile, vorbind despre situația actuală ca despre „o boală, pentru care iei o pastilă amară, nu-ți place, dar te însănătoșești. România are nevoie de relansare economică, prosperitatea poate să vină doar din dezvoltare economică. Și noi suntem într-o stare de „băltire economică. E nevoie de o echilibrare a cheltuielilor statului”, a spus Nicușor Dan.

ANAF derulează un program de conformare voluntară pentru contribuabilii cu risc fiscal în domeniul TVA

17:46

Inteligența artificială în firmele din România: 62% o folosesc, dar numai 3,3% au integrat-o în procesele de lucru

16:05

Creșterea rapidă a deficitului nu este doar un efect al politicilor fiscale dezechilibrate, ci reflectă probleme structurale majore, comentează ziarul Puterea. Datoria publică se apropie de 55% din PIB, ridicând costurile cu dobânzile și limitând manevra fiscală. De asemenea, colectarea fiscală este ineficientă, cu un grad de colectare a TVA mult sub media europeană. Rigiditatea cheltuielilor – pensii, salarii, dobânzi – reduce flexibilitatea în ajustări bugetare. Economia dă semne de stagnare, iar consumul, principal motor de creștere în ultimii ani, încetinește. Comisia Europeană a transmis deja avertismente ferme Bucureștiului, cerând măsuri urgente pentru corectarea deficitului excesiv. În lipsa unor intervenții rapide și credibile, România riscă sancțiuni sau înghețarea fondurilor europene.

Foto: Ziarul Puterea

„Companiile au probleme, consumul frânează, dobânzile împing deficitul și mai sus”

Deficitul bugetar al României după primele cinci luni ale anului 2025 confirmă o realitate îngrijorătoare: Guvernul a adoptat, anul trecut, o serie de măsuri dure, de la creșteri de taxe, la eliminarea facilităților fiscale sau înghețarea salariilor și pensiilor, dar finanțele României păstrează totuși curba de deficit, scrie ziarul Puterea. La 31 mai 2025, deficitul bugetar a atins 64,23 miliarde de lei, reprezentând 3,4% din PIB, comparativ cu 60,1 miliarde de lei (3,41% din PIB) în aceeași perioadă a anului trecut. Deși diferența procentuală poate părea marginală, mesajul transmis de datele detaliate ale Ministerului Finanțelor este mai profund.

Reducerea deficitului bugetar al României sub pragul de 6% din PIB până la finalul anului 2025 reprezintă, teoretic, un obiectiv realizabil, dar extrem de dificil de pus în practică, scrie ziarul Puterea, citând cifre pubicate de economistului Petrișor Peiu, apropiat al formațiunii AUR. Experiența ultimilor ani, caracterizată de dezechilibre fiscale persistente și presiuni sociale în creștere, arată că simpla majorare a veniturilor bugetare nu garantează automat o scădere a deficitului. Din contră, așa cum remarcă și Petrișor Peiu, cheltuielile publice tind să se ajusteze ascendent pe măsura creșterii veniturilor, ceea ce anulează efectul consolidării fiscale.

„Statul și-a majorat cheltuielile fix cu aceeași sumă cu care au crescut veniturile. Companiile au probleme, consumul frânează, iar dobânzile ridicate împing deficitul și mai sus. Investițiile, în actualul context, au devenit o povară pentru buget, depășind pragul sustenabil”, estimează Petrișor Peiu, citat de ziarul Puterea.

Încasări mai mari, cheltuieli mai mari

Modificările fiscale introduse în ultimele luni ale anului trecut, precizează sursa citată, au avut impact imediat asupra unor categorii importante de venituri. Impozitul pe venit a crescut cu 21%, ajungând la 25,7 miliarde de lei, în principal datorită eliminării facilităților fiscale pentru angajații din IT, agricultură, construcții și industria alimentară, precum și datorită majorării impozitului pe dividende. Contribuțiile sociale (CAS și CASS) au crescut cu 11,5%, totalizând 87 miliarde de lei. Fondurile europene atrase au înregistrat un salt spectaculos de 32%, ajungând la 22 miliarde de lei, în timp ce veniturile din accize au urcat cu 17%, însumând 18,5 miliarde de lei.

Cu toate acestea, veniturile provenite din segmente-cheie pentru sănătatea bugetară au avut o evoluție modestă. TVA-ul a crescut cu doar 2,3%, până la 49 miliarde de lei, în ciuda majorării cotelor pentru anumite produse și servicii, semnalând fie o stagnare a consumului, fie o intensificare a economiei informale. Impozitul pe profit a avansat cu un timid 4%, ajungând la 10,5 miliarde de lei, posibil pe fondul reducerii profitabilității companiilor sau al continuării practicilor de optimizare fiscală.

Este realistă reducerea deficitului sub 6% din PIB în 2025?

Obiectivul oficial de a reduce deficitul sub pragul de 6% din PIB până la finalul anului 2025 este, în teorie, posibil, dar în practică extrem de dificil. Așa cum remarcă și Petrișor Peiu, creșterea veniturilor este urmată aproape automat de o creștere proporțională a cheltuielilor, ceea ce face consolidarea fiscală iluzorie.

Printre posibilele măsuri posibile pe termen scurt pentru creșterea veniturilor sursa citată amintește combaterea evaziunii fiscale, în special la TVA și accize. România pierde anual peste 7-8 miliarde de euro din TVA necolectată, potrivit estimărilor Consiliului Fiscal. Digitalizarea ANAF este, de asemenea, absolut necesară pentru accelerarea implementării sistemelor e-Factura, SAF-T și RO e-Transport. Impozitarea activelor de lux (imobile de mare valoare, iahturi, autoturisme premium), cu impact social redus și beneficii de echitate fiscală. Nu în ultimul rând, creșterea absorbției fondurilor europene, în special prin PNRR și Politica de Coeziune, care încă oferă marje de progres.

Alături de măsurile pentru creșterea veniturilor, sunt necesare și măsuri pentru controlul cheltuielilor, precizează sursa citată. Înghețarea angajărilor în administrația publică, cu excepții pentru sectoarele critice (sănătate, educație, ordine publică), este o posibilă sursă de venit. Alături de raționalizarea sporurilor și indemnizațiilor speciale, care continuă să genereze inechități și presiuni bugetare. Reformarea programelor de asistență socială, în special compensările generalizate la energie, care ar trebui restrânse la categoriile vulnerabile. Totodată, scrie ziarul Puterea, este necesară reprioritizarea investițiilor, prin amânarea celor finanțate exclusiv din surse naționale și concentrarea pe proiectele europene.

Riscuri majore în implementarea reformelor

În pofida clarității măsurilor, punerea lor în aplicare întâmpină obstacole serioase, începând cu încetinirea economică, care reduce capacitatea de creștere a veniturilor bugetare. Presiunile sociale generate de inflație și nemulțumirile privind pensiile și salariile îngreunează, la rândul lor, reducerea cheltuielilor fără risc de proteste. Se adaugă costurile tot mai mari ale datoriei (+43% în 2025 față de 2024), care reduc spațiul de manevră fiscală și pot agrava deficitul. Nu în ultimul rând, fragilitatea politică limitează voința guvernamentală de a adopta măsuri impopulare, amânând deciziile esențiale, mai scrie sursa citată.