Viktor Orban vrea ca Ungaria să fie exclusă de pe lista țărilor vizate de sancțiunile SUA privind petrolul rusesc

Premierul ungar Viktor Orban se pregătește de o întâlnire tensionată cu președintele american Donald Trump. Liderul de la Budapesta vrea ca Ungaria să fie exclusă de pe lista țărilor vizate de sancțiunile SUA privind petrolul rusesc. Motivația sa vine din dependența aproape totală a economiei maghiare de conductele energetice care aduc țiței din Rusia.

Orban mizează pe relația personală cu Trump pentru a obține o excepție

Premierul ungar Viktor Orban a anunțat că intenționează să solicite o scutire de la sancțiunile americane impuse recent companiilor petroliere ruse Rosneft și Lukoil. El urmează să discute direct acest subiect cu președintele Donald Trump, într-o întâlnire programată pentru 7 noiembrie, potrivit Reuters.

„Ungaria este o țară fără ieșire la mare. Depindem de conducte pentru a ne asigura aprovizionarea cu energie. Aceste rute vin în mare parte din Rusia. Trebuie ca americanii să înțeleagă această realitate dacă vrem să obținem o scutire de la sancțiuni”, a declarat Orban într-o conferință de presă la Budapesta.

Acordul SUA-Iran aduce calm pe piețe, dar nu rezolvă criza energetică a Europei. Problemele reale abia încep

16:58

Binance va pierde permisiunea de a opera în UE, spun surse Reuters

13:26

Liderul maghiar a precizat că va propune un acord economic mai amplu cu SUA, care să permită Ungariei menținerea accesului la petrolul rusesc fără riscul unor sancțiuni secundare.

În ultimele luni, Washingtonul a intensificat măsurile de penalizare împotriva companiilor care continuă să colaboreze cu sectorul energetic al Rusiei, considerat o sursă majoră de finanțare pentru războiul din Ucraina.

Ungaria, tot mai dependentă de petrolul rusesc

Ungaria este una dintre cele mai dependente țări din Uniunea Europeană de energia rusească. Aproape 80% din necesarul său de petrol este asigurat prin conducta Druzhba. Conducta traversează Ucraina și furnizează țiței rafinăriei MOL de la Százhalombatta, situată pe malul Dunării.

Această vulnerabilitate a fost accentuată recent, după ce un incendiu la principala rafinărie a grupului MOL a forțat compania să reducă producția. Incidentul a scos la iveală cât de fragil este sistemul energetic maghiar și cât de expus ar fi în cazul unei întreruperi a livrărilor din Rusia.

În acest context, Orban a declarat că noile sancțiuni americane reprezintă o amenințare directă pentru securitatea energetică a Ungariei.

„Fără aceste livrări, economia noastră ar fi grav afectată. Este nevoie de o soluție realistă, nu de sancțiuni care pedepsesc cetățenii europeni mai mult decât Rusia”, a spus premierul.

Guvernul său a publicat deja un proiect de lege pentru modificarea reglementărilor privind stocarea țițeiului și produselor petroliere, astfel încât executivul să poată desemna „stații de alimentare de rezervă” care să furnizeze combustibil în caz de criză.

Budapesta invocă precedentul german pentru a cere tratament egal

Orban a invocat exemplul Germaniei, care a obținut recent o scutire parțială de la sancțiunile SUA pentru una dintre rafinăriile sale.

„Dacă Germania, care are acces la porturi și la surse alternative de energie, poate primi o scutire, atunci și Ungaria, fără ieșire la mare, ar trebui tratată la fel”, a spus liderul ungar.

Ministrul german al Economiei a anunțat marți că Washingtonul a aprobat o excepție pentru activitatea filialei germane a Rosneft, companie care deține o participație majoritară în rafinăria Schwedt, din nord-estul țării. Americanii au acceptat solicitarea după ce au primit garanții că activele nu mai sunt controlate de Moscova.

Orban speră să obțină o înțelegere similară pentru Ungaria. Însă analiștii avertizează că situația Budapestei este mult mai complicată, întrucât relațiile energetice ale țării cu Rusia sunt mult mai strânse.

„Orban prezintă sancțiunile ca pe o amenințare directă la adresa Ungariei, dar adevărata miză este controlul politic asupra sectorului energetic și păstrarea legăturilor comerciale cu Rusia”, a explicat Péter Krekó, directorul Political Capital, pentru Reuters.