Vom avea un euro digital? Ascensiunea stablecoin-urilor ar putea submina încrederea oamenilor în bani

Ascensiunea necontrolată a stablecoin-urilor ar putea submina încrederea publicului în bani, ar putea pune în pericol suveranitatea monetară și ar putea crea riscuri pentru stabilitatea financiară, spun analiștii sectorului, în condițiile în care monedele digitale se impun rapid ca un fenomen global, transformându-se, din instrumente de nișă, în piloni emergenți ai ecosistemului financiar digital. Țările oscilează între cererea masivă a publicului pentru monedă digitală și avertismentele privind riscurile majore pe care le reprezintă acest sector pentru stabilitatea financiară. Băncile centrale din întreaga lume se confruntă cu o dilemă majoră: să îmbrățișeze stablecoin-urile sau să promoveze alternativele publice la această tehnologie emergentă, în contextul în care sprijinul agresiv al Statelor Unite pentru tokenurile emise privat le aduce rapid în centrul sistemului financiar global, scrie Financial Times. În prezent, există aproximativ 250 de miliarde de dolari în stablecoin-uri, aflate în circulație la nivel global, aproape toate fiind legate de dolar. Institutul Citi estimează că oferta de stablecoin-uri va ajunge la 1,6 trilioane de dolari până în 2030. Banca Centrală Europeană lucrează, încă din 2021, la proiectul euro digital pentru uz retail și dorește să reducă dependența blocului de companiile americane.

Politicienii din Washington au avansat, săptămâna aceasta, o legislație care îi interzice Rezervei Federale să emită o monedă digitală dar, în schimb, oferă un cadru de reglementare pentru stablecoin-urile emise privat. Pentru administrația Trump, aceste tokenuri — susținute în mare parte de active denominate în dolari — reprezintă un instrument pentru consolidarea influenței globale a dolarului.

Banca Reglementelor Internaționale (BIS), organizația umbrelă a băncilor centrale, a avertizat luna trecută că ascensiunea necontrolată a stablecoin-urilor ar putea submina încrederea publicului în bani, ar putea pune în pericol suveranitatea monetară și ar putea crea riscuri pentru stabilitatea financiară. De asemenea, factorii de decizie sunt îngrijorați că aceste instrumente ar putea fi folosite foarte ușor ca vectori pentru activități ilicite.

România a câștigat peste 72 de miliarde de euro din apartenența la UE

18:53

De la „ghid practic pentru studenți” la acces real la banii europeni. Cum aplici pe bune la „jobul viitorului” care nu a fost încă inventat

16:54

EXCLUSIV

Dilemele băncilor centrale față de ascensiunea stablecoin

În loc să adopte stablecoin-urile private, unele țări încearcă să-și dezvolte propriile monede digitale ale băncilor centrale (CBDC), care le-ar permite cetățenilor accesul la bani publici în format digital și ar putea contracara tendința de dolarizare. Totuși, aceste inițiative au înregistrat rezultate modeste până acum.

„Trăim într-o lume ciudată, în care stablecoin-urile susținute de dolar domină piața. Lăsate nesupravegheate, pare că ne împing spre o dolarizare scăpată de sub control”, a declarat Christian Catalini, fondatorul laboratorului de criptoeconomie de la MIT. „Dar aceasta nu este o stare de echilibru. Unele țări înțeleg această realitate. Dilema lor este: încercăm să încetinim fenomenul sau adoptăm stablecoin-urile ca sursă de inovație financiară, promovând variantele locale?”

În prezent, există aproximativ 250 de miliarde de dolari în stablecoin-uri aflate în circulație la nivel global, aproape toate fiind legate de dolar. Investitorii le folosesc pentru a păstra lichidități între tranzacțiile cu criptomonede sau ca metodă de plată. Tranzacțiile se finalizează în câteva minute, nu în zile, și cu costuri mult mai mici decât cele percepute de bănci.

Analiștii preconizează o creștere accelerată a acestui sector

Institutul Citi estimează că oferta de stablecoin-uri va ajunge la 1,6 trilioane de dolari până în 2030, cu potențial de a atinge chiar 3,7 trilioane, impulsionată de legislația mai favorabilă criptomonedelor din SUA. Însă această expansiune rapidă riscă să lase în urmă țările care nu se adaptează, lipsindu-le atât de beneficiile economice, cât și de influența asupra regulilor globale.

Banca Coreei a suspendat, luna trecută, testele pentru propria monedă digitală de bancă centrală, iar opt bănci comerciale locale lucrează la un stablecoin susținut de won. În ultimele luni, Banca Angliei a dat semnale că își va relaxa poziția anterior restrictivă față de emitenții de stablecoin-uri.

„Autoritățile britanice au acționat pentru că au început brusc să se teamă că vor pierde competitivitatea într-o lume în care SUA vrea să facă stablecoin-urile mainstream”, a declarat Varun Paul, director senior pe piețe financiare la Fireblocks și fost șef al departamentului fintech din cadrul BoE.

El a adăugat că situația s-a schimbat semnificativ de când Banca Angliei a lansat prima consultare privind reglementarea stablecoin-urilor, în 2023: „Atunci, tehnologia era marginală în sistemul financiar. Acum, creșterea este exponențială. BoE înțelege că, dacă nu își relaxează abordarea, va pierde capacitatea de a stabili regulile jocului”.

Foto: Unsplash

Versiuni digitale ale banilor din băncile comerciale

Cu toate acestea, guvernatorul BoE, Andrew Bailey, a avertizat, luna aceasta, într-un interviu acordat The Times, că inițiativele marilor bănci de a-și lansa propriile stablecoin-uri ar putea amenința stabilitatea financiară. El a mai spus că ar fi „de bun-simț” ca Regatul Unit să se îndrepte spre „depozite tokenizate” — versiuni digitale ale banilor din băncile comerciale, care permit decontarea mai rapidă — în loc de o monedă digitală emisă de banca centrală.

În zona euro — unde unii factori de decizie speră să promoveze euro ca alternativă de rezervă globală la dolar — Banca Centrală Europeană (BCE) este un susținător ferm al monedei digitale emise de o bancă centrală. BCE lucrează încă din 2021 la proiectul euro digital pentru uz retail și dorește să reducă dependența blocului de companiile americane pentru infrastructura de plăți.

Experimentul din Nigeria

Totuși, conform think-tankului Atlantic Council, din cele 69 de proiecte CBDC pentru retail aflate în dezvoltare la nivel global, doar trei sunt funcționale, iar două au fost deja abandonate. O umbră planează asupra acestor proiecte: experiența Nigeriei. În 2021, aceasta a lansat propria monedă digitală, dar consumatorii au ignorat-o în favoarea stablecoin-urilor susținute de dolar, emise de entități private. Eșecul proiectului a determinat guvernul să reprime bursele de criptomonede.

Experimentul din Nigeria a eșuat parțial pentru că e-naira era doar o versiune digitală a monedei fiat existente, în care publicul nu avea încredere, a explicat Nitin Datta, șef de cabinet la UNDCIF, o agenție ONU pentru active digitale.

„Nigeria a fost un experiment de piață liberă”, a spus el. „Bursele și stablecoin-urile vor continua să joace un rol important; nu poți exclude complet piața”.

Foto: Unsplash

„Nu poți folosi stablecoin-uri pentru tranzacții internaționale de mare valoare”

Ruth Wandhöfer, președinta autorității de reglementare a sistemelor de plăți din Marea Britanie, a atras atenția că stablecoin-urile nu au demonstrat încă scalabilitate. Un trezorier corporativ global „nu poate folosi stablecoin-uri pentru tranzacții internaționale de mare valoare”, a spus ea, luna trecută, la o conferință, invocând costurile valutare.

„În unele țări, mai există probleme legate de educația financiară a consumatorilor, rețelele de plată, echipamentele IT și transparența”, a adăugat ea. „Asta înseamnă că, dacă folosești stablecoin-uri pentru conversii intermediare — cash-in și cash-out — e posibil să plătești mai mult decât ai fi plătit cu Western Union”.

Ea a mai subliniat că mai multe tranzacții în criptomonede înseamnă, în final, mai puține taxe colectate de guverne.

„Deci, desigur, trebuie să avem o liră digitală și un euro digital la un moment dat”, a conchis ea.

Pentru astfel de proiecte, succesul euro digital este acum testul suprem, a spus Josh Lipsky, director senior la centrul de geoeconomie al Atlantic Council:

„Dacă zona euro reușește, va demonstra lumii că opțiunea publică este viabilă — și va deveni standardul global în acest domeniu.”