Prima pagină » Activele fondurilor de pensii private obligatorii au depășit 227 de miliarde de lei. Investițiile rămân concentrate în România

Activele fondurilor de pensii private obligatorii au depășit 227 de miliarde de lei. Investițiile rămân concentrate în România

Activele fondurilor de pensii private obligatorii au depășit 227 de miliarde de lei. Investițiile rămân concentrate în România
Cutremur pe piața financiară: ASF a aplicat amenzi împotriva unor firme de top din asigurări și pensii

Fondurile de pensii private obligatorii din România au continuat să înregistreze o creștere puternică în 2026, ajungând la active totale de 227,5 miliarde de lei la finalul lunii mai. Potrivit celor mai recente date publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), valoarea activelor este cu 37% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Raportul arată că administratorii fondurilor își mențin strategia de investiții orientată aproape exclusiv către economia românească. Aproximativ 95% din active sunt plasate în instrumente financiare românești, majoritatea denominate în lei. Cele mai importante investiții sunt realizate în titluri de stat și în acțiuni tranzacționate la Bursa de Valori București, considerate principalele instrumente pentru administrarea economiilor participanților la Pilonul II.

Titlurile de stat reprezintă aproape două treimi din active

Structura portofoliilor arată că titlurile de stat continuă să fie principala categorie de investiții, conform ASF. La sfârșitul lunii mai, acestea însumau 145,39 miliarde de lei, echivalentul a 63,9% din totalul activelor administrate.

Pe locul al doilea se află acțiunile listate la bursă, cu investiții de 63,13 miliarde de lei și o pondere de 27,7%. Fondurile de investiții și obligațiunile corporative au fiecare câte o pondere de aproximativ 3,4%, cu valori de 7,76 miliarde de lei, respectiv 7,63 miliarde de lei.

Contribuția medie achitată de participanți a fost de 453 de lei

Datele ASF mai arată că în luna mai contribuțiile virate către fondurile de pensii private obligatorii au totalizat 2,09 miliarde de lei, iar contribuția medie achitată de participanți a fost de 453 de lei.

La finalul lunii mai 2026, sistemul Pilonului II număra 8.532.898 participanți. În prezent, piața este administrată de cele șapte fonduri de pensii private obligatorii: Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR, BRD, Metropolitan Life, NN și Vital.

Alte articole importante
Acuzațiile privind ROBOR, relansate. Piperea avertizează asupra riscurilor unei retrogradări la „junk”: băncile, fondurile de pensii și costul creditelor ar putea fi afectate
Acuzațiile privind ROBOR, relansate. Piperea avertizează asupra riscurilor unei retrogradări la „junk”: băncile, fondurile de pensii și costul creditelor ar putea fi afectate
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea susține că o eventuală retrogradare a României în categoria „junk” ar produce efecte în lanț asupra sistemului financiar, de la titlurile de stat și fondurile de pensii până la costurile creditelor și cursul valutar. În același timp, acesta reia acuzațiile privind presupusa manipulare a indicelui ROBOR și solicită despăgubiri din partea […]
Italia deschide ofensiva împotriva regulilor verzi din viitorul buget UE. Roma cere relaxarea condițiilor de mediu pentru accesul la fondurile europene
Italia deschide ofensiva împotriva regulilor verzi din viitorul buget UE. Roma cere relaxarea condițiilor de mediu pentru accesul la fondurile europene
Italia conduce o coaliție de state care încearcă să relaxeze regulile de mediu propuse de Comisia Europeană pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Guvernul condus de Giorgia Meloni avertizează că noile condiții ecologice ar putea exclude industrii întregi de la finanțarea europeană, afectând competitivitatea economiei europene […]
România ar putea ajunge să-și vândă aurul? Scenariul „junk” care îngrijorează economiștii și explicațiile BNR privind rezerva de la Londra
România ar putea ajunge să-și vândă aurul? Scenariul „junk” care îngrijorează economiștii și explicațiile BNR privind rezerva de la Londra
O eventuală retrogradare a României în categoria „junk” ar putea forța statul să caute surse rapide de finanțare, inclusiv prin valorificarea unei părți din rezerva de aur, avertizează economistul Adrian Negrescu. BNR susține însă că păstrarea majorității lingourilor la Londra are în primul rând un rol operațional, pentru mobilizarea rapidă a activelor pe piața internațională. […]
Petrolul ar putea aduce noi scumpiri la pompă. Analiștii avertizează că tensiunile dintre SUA și Iran mențin riscul unei noi creșteri a prețurilor
Economie mondială
Petrolul ar putea aduce noi scumpiri la pompă. Analiștii avertizează că tensiunile dintre SUA și Iran mențin riscul unei noi creșteri a prețurilor
Prețul petrolului s-a retras puternic după maximele atinse în luna mai, iar șoferii au început deja să resimtă efectele prin ieftinirea carburanților. Totuși, analiștii avertizează că piața petrolului nu și-a încheiat încă perioada de volatilitate, iar noi scumpiri nu pot fi excluse. Potrivit unei analize Reuters, graficele tehnice ale petrolului indică existența a două „goluri […]
Unicredit: BNR ar putea începe să reducă dobânda-cheie în 2027. Inflația este așteptată să coboare spre 5,5% până la finalul anului
Macroeconomie
Unicredit: BNR ar putea începe să reducă dobânda-cheie în 2027. Inflația este așteptată să coboare spre 5,5% până la finalul anului
Analiștii Unicredit estimează că banca centrală va menține dobânda neschimbată în 2026, urmând să înceapă relaxarea politicii monetare anul viitor, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc. Banca Națională a României (BNR) ar putea începe ciclul de reducere a dobânzii de politică monetară în cursul anului 2027, după ce inflația va continua să se tempereze, […]
Deficitul comercial al României s-a redus cu peste 6% în primele cinci luni din 2026. Exporturile au crescut mai rapid decât importurile
Macroeconomie
Deficitul comercial al României s-a redus cu peste 6% în primele cinci luni din 2026. Exporturile au crescut mai rapid decât importurile
INS: Deficitul comercial a coborât la 13,5 miliarde de euro, pe fondul avansului exporturilor și al stagnării importurilor. Mașinile și echipamentele de transport rămân principalul motor al comerțului exterior. Deficitul balanței comerciale a României s-a redus în primele cinci luni din 2026, după ce exporturile au continuat să crească într-un ritm superior importurilor. Potrivit datelor […]