An record pentru aviația românească: aeroporturile din București depășesc toate așteptările

Aeroporturile Capitalei au înregistrat în 2025 cel mai mare volum de trafic din istorie, depășind pragul de 17,7 milioane de pasageri, cu o creștere de 10,26% față de anul anterior, potrivit datelor transmise de Compania Națională Aeroporturi București (CNAB). Evoluția confirmă revenirea accelerată a mobilității aeriene și consolidarea Bucureștiului ca principal nod aviatic al României, într-un context regional marcat de relansarea turismului, extinderea rutelor și intensificarea frecvențelor de zbor.

Pe cele două aeroporturi care deservesc Capitala, Aeroportul Internațional Henri Coandă și Aeroportul Internațional București Băneasa-Aurel Vlaicu, au fost înregistrați 17.700.242 de pasageri, un volum care depășește toate recordurile anterioare. Datele oficiale indică, în paralel, o creștere consistentă a mișcărilor de aeronave, cu 142.728 de aterizări și decolări, în urcare cu 5,96% față de 2024.

Henri Coandă trece pragul de 17 milioane de pasageri

Aeroportul Internațional Henri Coandă București a rămas principalul motor al traficului aerian, fiind tranzitat de 17,006 milioane de pasageri, cu 6,64% mai mult comparativ cu anul precedent. Depășirea pragului de 17 milioane confirmă presiunea tot mai mare asupra capacităților operaționale și necesitatea accelerării proiectelor de extindere și modernizare.

Industria României continuă să piardă teren: producția a scăzut cu 3,7% în primele șapte luni

12:45

CONAF: Antreprenorii au nevoie de reguli predictibile pentru a putea investi

10:34

În același timp, recordul procentual de creștere a fost realizat de Aeroportul Băneasa, care a revenit în circuitul curselor regulate de pasageri după o pauză de 13 ani. În 2025, acesta a fost utilizat de 694.718 pasageri, ceea ce reprezintă un salt de 548,74% față de 2024. Reluarea operării comerciale a contribuit la decongestionarea traficului de pe Henri Coandă și la diversificarea ofertei de zboruri pentru zona București-Ilfov.

Reprezentanții CNAB arată că dinamica pozitivă este rezultatul unei strategii manageriale orientate către atragerea de noi companii aeriene, extinderea rețelei de destinații și creșterea frecvențelor pe rutele existente, dublate de investiții consistente în siguranță și infrastructură.

Investiții majore în piste, terminale și platforme

Anul 2025 a fost marcat de derularea celui mai amplu proiect de investiții din istoria Aeroportului Henri Coandă, respectiv modernizarea completă a Pistei nr. 1 de decolare și aterizare, pista 08R-26L. Lucrările au inclus refacerea integrală a structurii, modernizarea instalațiilor de balizaj, construirea a cinci noi căi de rulare, modernizarea altor două, precum și reconfigurarea magistralelor de cabluri subterane.

În paralel, a avansat proiectarea noului terminal al aeroportului, o investiție care vizează o suprafață de aproximativ 176.000 de metri pătrați și o capacitate estimată de 30 de milioane de pasageri anual. Noul terminal este proiectat pentru a procesa până la 6.500 de pasageri pe oră, va include 48 de noi poziții de parcare pentru aeronave, 20 de punți de îmbarcare și va beneficia de conectivitate multimodală, atât rutieră, cât și feroviară.

Au fost realizate, totodată, lucrări de modernizare la terminalele de Plecări internaționale, Finger și Sosiri, care au vizat finisajele, pardoselile, tavanele, mobilierul și semnalistica, cu scopul îmbunătățirii fluxurilor de pasageri și a confortului operațional.

Creșterea capacității de parcare a aeronavelor

Infrastructura de mișcare a aeronavelor a beneficiat de lucrări ample, finalizate pe o suprafață de aproximativ 500.000 de metri pătrați. A fost construită o nouă cale de rulare, Charlie 1, și au fost modernizate alte cinci căi de rulare, însumând aproximativ 310.000 de metri pătrați. Platforma nr. 2 de îmbarcare și debarcare a pasagerilor a fost extinsă la o suprafață de 190.000 de metri pătrați.

Capacitatea de parcare a aeronavelor a fost majorată cu 28 de poziții pentru aeronave cod C, care pot fi utilizate și pentru aeronave de mari dimensiuni, cod E, precum Boeing B777 sau Airbus A330. În același timp, au fost modernizate structurile rutiere aeroportuare, sistemele de preluare a apelor pluviale, sistemul de balizaj și iluminatul LED, prin instalarea a 620 de lumini de mare intensitate.

Investiții în benzi de bagaje și digitalizarea fluxurilor de pasageri

Pentru a susține creșterea traficului de pasageri, în 2025 a fost pusă în funcțiune o nouă parcare la Aeroportul Henri Coandă, cu o suprafață de peste 20.000 de metri pătrați și 662 de locuri, amplasată în proximitatea Terminalului Plecări. A început și construcția unei parcări supraetajate, cu patru niveluri, care va adăuga peste 1.000 de locuri suplimentare.

Tot în 2025 au fost finalizate lucrările de modernizare a sistemului de benzi pentru bagaje aferente terminalului Plecări. Noul sistem include 56 de ghișee, dintre care 12 sunt dedicate serviciului self-service drop-off, care permite pasagerilor să își înregistreze bagajele fără a apela la ghișeul clasic. Capacitatea de procesare a sistemului ajunge la 2.400 de bagaje pe oră, fiind integrată cu echipamente și tehnologii aeroportuare de ultimă generație.

Planuri de extindere accelerată pentru Aeroportul Băneasa

CNAB a demarat implementarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii Aeroportului București Băneasa pentru perioada 2025–2035. Programul prevede triplarea capacității de operare prin reorganizarea terminalului existent, dezvoltarea unui nou terminal de pasageri și modernizarea suprafețelor de mișcare a aeronavelor, astfel încât fiecare terminal să poată procesa minimum 800 de pasageri pe oră de vârf.

Pe componenta de sustenabilitate, compania a început implementarea unui proiect de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru consum propriu. Investiția, estimată la peste 283 de milioane de lei, presupune construirea unei centrale fotovoltaice cu o capacitate de 31,5 MWp, integrată cu un sistem de stocare a energiei de 30 MWh.

Aeroportul Henri Coandă a obținut, în acest context, Nivelul 3 de acreditare în cadrul programului Airport Carbon Accreditation, derulat de ACI Europe, certificare care atestă gestionarea și reducerea emisiilor de CO2 și implicarea partenerilor operaționali în atingerea obiectivelor de mediu.