Prima pagină » Arsenalul nuclear al Rusiei, riscuri majore din cauza capacităților învechite. Semnalul de alarmă al conducerii Rosatom

Arsenalul nuclear al Rusiei, riscuri majore din cauza capacităților învechite. Semnalul de alarmă al conducerii Rosatom

Arsenalul nuclear al Rusiei, riscuri majore din cauza capacităților învechite. Semnalul de alarmă al conducerii Rosatom
Arsenalul nuclear al Rusiei, riscuri majore din cauza vechimii

Șeful Rosatom trage un semnal de alarmă fără precedent: arsenalul nuclear al Rusiei se confruntă cu riscuri majore, iar unele capacități învechite ar putea transforma amenințările într-o criză iminentă. Într-un context internațional deja tensionat, declarațiile conducerii Rosatom pun în discuție siguranța strategică a țării și impactul pe care acesta l-ar putea avea nu doar asupra Rusiei, ci și asupra stabilității globale.

Șeful agenției atomice de stat a Rusiei, Alexey Likhachev, a avertizat că țara se confruntă cu „amenințări colosale” care impun o continuă modernizare a capacităților nucleare, descrise drept un „scut” și o „sabie” ce protejează suveranitatea națională.

O perspectivă ascuțită asupra situației nucleare

Într-un context geopolitic extrem de tensionat, cu o intensificare a retoricii nucleare de la începutul invaziei militare ruse în Ucraina din 2022, Likhachev a subliniat că „scutul nuclear” funcționează și ca armă de descurajare.

„În momentul geopolitic actual, este o perioadă plină de amenințări colosale la adresa existenței țării noastre,” a declarat el, potrivit agenției ruse de știri RIA. „De aceea, scutul nuclear — care este și sabie — reprezintă garanția suveranității noastre… Astăzi înțelegem că acest scut trebuie să fie numai îmbunătățit în anii care vin.” Likhachev nu a oferit detalii despre ce modificări urmează să fie implementate.

Arsenalul nuclear și tehnologiile avansate

Rusia deține cel mai numeros arsenal nuclear din lume și a pus accent în ultimii ani pe modernizarea acestuia, inclusiv prin integrarea unor rachete hipersonice, pe care Moscova le consideră capabile să depășească sistemele de apărare aeriană occidentale.

Un raport recent al think-tank-ului britanic Royal United Services Institute (RUSI) evidențiază cum, pe măsură ce statele occidentale își dezvoltă arsenalele balistice și își întăresc apărarea antiaeriană, Rusia are un „puternic stimulent” să utilizeze arme nucleare mult mai distrugătoare.

Potrivit RUSI, Kremlinul consideră că dezvoltarea sistemelor NATO de apărare aeriană ar putea împiedica orice strategie a Rusiei de a folosi arme nucleare „în mod calibrat sau dozabil, ca parte a unui război regional.” Aceasta ar genera „un stimulent solid de a folosi arme nucleare la o scară mult mai largă decât cea compatibilă cu dozarea.”

Momentul după destrămarea tratatelor nucleare

Oficialii ruși au anunțat că „nu se consideră legați” de restricțiile anterioare privind rachetele cu rază medie și intermediară de acțiune, care variau între 500 și 5.500 de kilometri. Aceste restricții au provenit din Tratatul INF (Intermediate-Range Nuclear Forces), semnat în 1987 de președintele SUA Ronald Reagan și liderul sovietic Mihail Gorbaciov, care interzicea dezvoltarea și deținerea de rachete nucleare și convenționale cu raza de acțiune specificată, scrie Newsweek.

Tratatul INF nu mai este în vigoare și nu mai leagă niciunul dintre semnatari. Statele Unite s-au retras oficial din tratat în 2019, în mandatul administrației Trump, invocând încălcarea acordului de către Rusia prin testarea și dezvoltarea rachetei de croazieră SSC-8, cunoscută și ca 9M729.

Cifrele arsenalului nuclear mondial

Conform cercetărilor Federației Oamenilor de Știință Americani (Federation of American Scientists), Rusia deține aproximativ 4.300 de focoase nucleare, în timp ce Statele Unite au circa 3.700, reprezentând împreună circa 87% din stocul mondial. China este al treilea mare deținător cu aproximativ 600 de focoase, urmată de Franța (290), Marea Britanie (225), India (180), Pakistan (170), Israel (90) și Coreea de Nord (50).

Analizele experților și opiniile din mediul de securitate

Raportul recent al Royal United Services Institute vorbește despre „un punct de cotitură” în strategia nucleară a Rusiei, semnalând riscuri crescânde în utilizarea armelor nucleare.

Într-un editorial publicat în Washington Post în iunie, Jon Wolfsthal, Hans Kristensen și Matt Korda, cercetători ai Federației Oamenilor de Știință Americani, au indicat că „multe dintre conceptele cele mai periculoase ale Războiului Rece sunt readuse la viață”, printre care folosirea armelor cu putere redusă pentru a purta „războaie nucleare limitate,” rachete masive capabile să distrugă multiple ținte simultan, precum și reintroducerea unei clase întregi de rachete interzise anterior, care fuseseră eliminate prin tratate.

Avertismentul lui Likhachev vine la doar câteva zile după ce fostul președinte american Donald Trump s-a întâlnit cu Vladimir Putin în Alaska, într-o serie de discuții ce au vizat un posibil sfârșit al războiului din Ucraina. Tensiunile legate de arsenalul nuclear rămân un element cheie în peisajul geopolitic actual.

Alte articole importante
Cum ne afectează viața de zi cu zi deficitul bugetar al României
Cum ne afectează viața de zi cu zi deficitul bugetar al României
Deficitul bugetar al României are un impact direct asupra vieții cotidiene a cetățenilor, afectând nivelul impozitelor, al pensiilor și al investițiilor publice. Gestionarea ineficientă a acestuia poate duce la creșterea prețurilor, reducerea serviciilor publice și limitarea proiectelor de infrastructură. Cum influențează deficitul bugetar prețurile, pensiile și serviciile publice România se pregătește pentru un deficit bugetar […]
Germania lansează un program militar spațial de 35 miliarde $
Germania lansează un program militar spațial de 35 miliarde $
Germania se pregătește să lanseze un ambițios program militar spațial, cu un buget estimat la 35 de miliarde de dolari. Berlinul analizează investiții ce variază de la sateliți spion și avioane spațiale până la lasere ofensive. Proiectul urmărește consolidarea capacităților de apărare și a infrastructurii strategice în spațiul orbital. Germania investește 35 miliarde de dolari […]
Transporturile rutiere, sub presiune: tarifele ar putea crește cu până la 8% pe fondul noilor taxe și restricții
Transporturile rutiere, sub presiune: tarifele ar putea crește cu până la 8% pe fondul noilor taxe și restricții
Tarifele de transport rutier din România se află în pragul unui nou val de scumpiri, pe fondul creșterii costurilor operaționale și al schimbărilor legislative care intră în vigoare în 2026. Operatorii din domeniu avertizează că majorarea accizelor la combustibil, introducerea taxării pe kilometru și restricțiile impuse pe rutele externe vor avea un impact direct asupra […]
După 2035, vehiculele electrice ar putea deține 85% din piața auto
Companii
După 2035, vehiculele electrice ar putea deține 85% din piața auto
Vehiculele electrice ar putea ajunge să reprezinte până la 85% din vânzările de mașini noi în Uniunea Europeană după 2035. Această tranziție reflectă accelerarea adoptării mobilității electrice și politica UE de reducere a emisiilor în transporturi. Vehiculele electrice ar putea ajunge la 85% din vânzările de mașini noi în UE după 2035 Uniunea Europeană analizează […]
ANALIZĂ
Debut de an dificil pentru piața auto din România
Debut de an dificil pentru piața auto din România
Piața auto din România a început anul sub semnul unei scăderi majore a vânzărilor comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Presiunea economică asupra consumatorilor, costurile tot mai ridicate mai ales a celor la materialele pentru producția auto, alături de schimbările legislative privind normele de emisii de CO2, influențează deciziile de achiziție și, implicit, cifrele de […]
Scumpirile din industrie continuă: prețurile producției au crescut cu 6% într-un an
Scumpirile din industrie continuă: prețurile producției au crescut cu 6% într-un an
Costurile din industrie rămân pe un trend ascendent, arată cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. La finalul anului 2025, prețurile producției industriale, calculate cumulat pentru piața internă și piața externă, erau cu 6% mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Evoluția confirmă faptul că presiunile din economie persistă, în […]