Prima pagină » Dragoste digitală: tot mai mulți japonezi aleg relații fictoromantice

Dragoste digitală: tot mai mulți japonezi aleg relații fictoromantice

ANALIZĂ
Dragoste digitală: tot mai mulți japonezi aleg relații fictoromantice
Foto: Freepik

Tot mai mulți japonezi aleg să dezvolte relații fictoromantice, pe fondul schimbărilor sociale și al singurătății tot mai accentuate.

Nunțile cu personaje virtuale au devenit o industrie specializată în Japonia, organizatorii organizând în medie o ceremonie pe lună.

Fenomen social în Japonia: femeile nipone dezvoltă relații fictoromantice cu AI

Dragoste digitală: tot mai mulți japonezi aleg relații fictoromantice

Foto: Puterea financiară

Într-o sală de ceremonii din vestul Japoniei răsună muzică de nuntă. Îmbrăcată într-o rochie albă și purtând o tiara, Yurina Noguchi ascultă emoționată jurămintele viitorului ei soț. Până aici, nimic ieșit din comun. Ineditul vine din faptul că ginerele nu era real, ci era generat de inteligența artificială, fiind afișat pe ecranul unui smartphone, relatează agenția de știri Reuters.

Angajată într-un call-center, Yurina Noguchi a explicat că relația ei cu „Klaus” a început cu o simplă conversație. Aceasta s-a transformat, însă, treptat într-o legătură emoțională profundă. În final, a avut loc o cerere în căsătorie și, bineînțeles, o ceremonie simbolică.

Cazul japonezei în vârstă de 32 de ani ilustrează un fenomen tot mai des întâlnit în Japonia. Este vorba despre atașamentul dezvoltat față de personaje fictive, care este de mult timp parte a culturii populare. Iar, progresele în inteligența artificială au dus aceste legături la un nivel de intimitate fără precedent.

Cu un an înainte, Noguchi a decis să rupă logodna cu un partener uman în urma sfaturilor primite de la… ChatGPT. Acum, ea a ajuns să creeze, prin încercări repetate, o versiune proprie a unui personaj virtual inspirat din jocuri video, căruia i-a dat personalitate, stil de comunicare și un rol constant în viața ei.

22% dintre adolescentele japoneze au avut relații fictoromantice

Deși astfel de „căsătorii” nu sunt recunoscute legal, datele sugerează că relațiile emoționale cu AI-ul devin tot mai frecvente. Un sondaj realizat în Japonia arată că un chatbot a reprezentat o opțiune preferată de 1.000 de japonezi pentru a-și împărtăși sentimentele. Și asta, chiar înaintea prietenilor apropiați sau a membrilor familiei, potrivit Kyodo News.

În rândul adolescenților, atracția față de relații fictoromantice este, de asemenea, în creștere. Aceste tendințe apar într-un context social marcat de scăderea drastică a numărului de căsătorii, precum și de dificultatea tinerilor de a-și găsi un partener potrivit. Spre exemplu, un studiu realizat de Asociația Japoneză pentru Educație Sexuală arată că 22% dintre elevele de gimnaziu au spus că au avut înclinații spre relații fictoromantice în 2023, în creștere față de 2017 (16,6%).

Sociologii explică faptul că relațiile umane necesită răbdare, compromis și gestionarea conflictelor. În schimb, interacțiunea cu un AI oferă o comunicare perfect adaptată nevoilor utilizatorului, fără tensiuni sau frustrare. Tocmai acest aspect ridică anumite semne de întrebare privind riscul de dependență emoțională și pierderea contactului cu realitatea. Unii experți avertizează că persoanele vulnerabile pot deveni ușor atașate de parteneri digitali, care le validează constant emoțiile.

Cum ajută o relație fictoromantică

Companiile din domeniul tehnologiei reacționează diferit. Unele platforme introduc avertismente clare că utilizatorii interacționează cu un sistem AI. Altele interzic în mod explicit crearea de „iubiți” sau „iubite” virtuale. Totuși, lideri din industrie susțin că, pe măsură ce stigma socială va scădea, personajele digitale ar putea completa viața socială a oamenilor.

Revoluția inteligenței artificiale care a cuprins tehnologia și lumea afacerilor în general i-a determinat pe unii experți să avertizeze cu privire la pericolele expunerii persoanelor vulnerabile la astfel de parteneri manipulatori, generați de inteligența artificială.

Yurina Noguchi spune că este conștientă de riscuri și că și-a impus limite clare. Ea și-a redus timpul petrecut cu AI-ul și a ajustat „comportamentul” lui Klaus pentru a nu o încuraja să-și neglijeze responsabilitățile reale. Yurina susține că relația sa cu AI nu este o evadare din realitate, ci un sprijin emoțional care a ajutat-o să-și găsească echilibrul în viață. În acest mod ea a reușit să depășească probleme psihice serioase.

În final, povestea japonezei și a altor conaționali de-ai ei care aleg parteneri virtuali, deschide o dezbatere amplă despre singurătate, tehnologie și redefinirea relațiilor într-o societate în schimbare rapidă. Trăim într-o societate unde granița dintre real și digital devine tot mai greu de trasat.

Alte articole importante
Autoritatea Vamală Română pune în funcțiune un nou sistem de scanare cu raze X în Portul Constanța
Companii
Autoritatea Vamală Română pune în funcțiune un nou sistem de scanare cu raze X în Portul Constanța
Autoritatea Vamală Română a finalizat punerea în funcțiune a unui nou sistem de scanare cu raze X pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport de marfă, instalat la Biroul Vamal de Frontieră Constanța. Noul echipament face parte dintr-un proiect finanțat prin PNRR, destinat modernizării infrastructurii de control vamal. Scanare modernă pentru întregul Port Constanța […]
Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare, ci intră într-o etapă de renegociere a regulilor și raporturilor de putere
Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare, ci intră într-o etapă de renegociere a regulilor și raporturilor de putere
Globalizarea nu se află la final, însă modelul economic care a dominat ultimele decenii trece printr-o transformare profundă. Regulile, stimulentele și raporturile de putere sunt renegociate, iar eficiența economică nu mai reprezintă singurul criteriu după care sunt luate deciziile, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României. Într-o analiză dedicată transformărilor economiei globale, Badea […]
Negrescu: Scăderea deficitului este o „luminiță de la capătul tunelului”, dar noul Guvern nu trebuie să o stingă prin măsuri populiste
Negrescu: Scăderea deficitului este o „luminiță de la capătul tunelului”, dar noul Guvern nu trebuie să o stingă prin măsuri populiste
Evoluția deficitului bugetar din primele șapte luni ale anului reprezintă un semnal pozitiv pentru România, însă rezultatele obținute pot fi puse în pericol dacă viitorul Guvern recurge la măsuri populiste sau abandonează procesul de consolidare fiscală, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2,34% din PIB […]
Doar unul din zece români a reușit să economisească în ultimul an. Încrederea în BNR a scăzut
Doar unul din zece români a reușit să economisească în ultimul an. Încrederea în BNR a scăzut
Doar 8,7% dintre români au reușit să pună bani deoparte în ultimul an, în timp ce unul din patru a fost nevoit să apeleze la economii sau să facă datorii pentru a-și acoperi cheltuielile de bază. În același timp, încrederea în Banca Națională a României a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală […]
Ministru Finanțelor: Dobânzile au trecut de 40 de miliarde de lei în primele șapte luni. „Este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani”
Macroeconomie
Ministru Finanțelor: Dobânzile au trecut de 40 de miliarde de lei în primele șapte luni. „Este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani”
Cheltuielile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, reprezentând una dintre principalele consecințe ale dezechilibrelor bugetare acumulate în ultimii ani, afirmă ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Declarațiile vin în contextul în care deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB după primele șapte luni din 2026, […]
ASF își aliniază strategia privind datele pentru 2026-2028 la obiectivele europene de supraveghere financiară
Macroeconomie
ASF își aliniază strategia privind datele pentru 2026-2028 la obiectivele europene de supraveghere financiară
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a publicat Strategia privind datele pentru perioada 2026-2028, document prin care urmărește să modernizeze modul în care sunt colectate, gestionate și utilizate informațiile necesare supravegherii piețelor financiare. Noua strategie, împreună cu cele șapte obiective strategice ale ASF pentru aceeași perioadă, Strategia pieței de capital, Strategia de educație financiară și Programul […]