Avertisment fără precedent de la BNR: România riscă retrogradarea la categoria „junk”. Recesiunea ar putea lovi economia în 2026

România traversează o perioadă economică dificilă, iar semnalele venite din partea specialiștilor indică o deteriorare a principalilor indicatori macroeconomici. Economistul-șef al Banca Națională a României, Valentin Lazea, avertizează că țara se află într-un moment critic, în care riscul unei retrogradări a ratingului suveran la categoria „junk” devine tot mai real. Potrivit acestuia, România înregistrează în prezent unele dintre cele mai mari dezechilibre economice din Uniunea Europeană. Inflația se menține la un nivel ridicat, deficitul bugetar continuă să fie printre cele mai mari din blocul comunitar, iar datoria publică este pe un trend ascendent.

Autoritățile sunt nevoite să adopte măsuri de consolidare fiscală pentru a reduce presiunile asupra bugetului de stat și pentru a transmite investitorilor un semnal de stabilitate. În lipsa unor reforme și ajustări credibile, România riscă să își piardă statutul de țară recomandată investițiilor. Retrogradarea la categoria „junk”, cunoscută și ca nivel speculativ, ar însemna că agențiile internaționale de rating consideră economia românească mai riscantă. Un astfel de scenariu ar avea efecte directe asupra costurilor de finanțare ale statului și ale companiilor românești, care ar fi obligate să plătească dobânzi mai mari pentru a atrage capital.

Recesiunea, un scenariu tot mai probabil

Pe lângă riscul legat de ratingul de țară, economistul BNR avertizează că România ar putea intra în recesiune în cursul acestui an. Creșterea economică încetinește, consumul populației dă semne de slăbiciune, iar mediul de afaceri este afectat de incertitudinile fiscale și de costurile ridicate de finanțare.

ONRC: Numărul firmelor dizolvate a crescut cu aproape 18% în primele șapte luni din 2026

10:12

Un deceniu „incendiar”: cum a ajuns România în topul european al suprafețelor arse, deși pădurile ei ard cel mai puțin

09:15

Specialiștii atrag atenția că economia nu mai beneficiază de motoarele de creștere care au susținut avansul din anii precedenți. După o perioadă în care consumul a reprezentat principalul factor de dezvoltare, efectele inflației și ale măsurilor de ajustare bugetară încep să se resimtă tot mai puternic.

În același timp, companiile sunt mai prudente în ceea ce privește investițiile, iar populația își temperează cheltuielile în contextul costurilor mai mari pentru utilități, credite și produse de consum.

Economiștii avertizează că o reducere a consumului, neînsoțită de o accelerare a investițiilor publice și private, poate conduce la stagnare economică sau chiar la contracția produsului intern brut.

Ce ar însemna pierderea ratingului recomandat investițiilor

O eventuală retrogradare la categoria „junk” ar putea avea efecte în lanț asupra economiei românești. Fondurile internaționale de investiții care au reguli stricte privind plasamentele în state cu rating investițional ar putea reduce expunerea pe România sau chiar să își retragă o parte din capital.

În plus, statul român ar fi nevoit să se împrumute la costuri mai mari pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru refinanțarea datoriei publice. Acest lucru ar pune o presiune suplimentară asupra bugetului și ar limita resursele disponibile pentru investiții și programe publice.

Totodată, companiile și băncile din România ar putea resimți efectele prin majorarea costurilor de finanțare, ceea ce ar influența atât investițiile, cât și accesul la creditare pentru populație.

Investițiile și reformele, esențiale pentru evitarea unui scenariu negativ

Evitarea unei retrogradări și menținerea stabilității economice depind în mare măsură de capacitatea autorităților de a reduce deficitul bugetar și de a continua reformele asumate. Un rol important îl au și investițiile finanțate din fonduri europene, considerate unul dintre puținele motoare capabile să susțină creșterea economică într-o perioadă în care consumul încetinește.

Avertismentul lansat de Valentin Lazea vine într-un moment în care România încearcă să echilibreze nevoia de consolidare fiscală cu menținerea creșterii economice.