Președinta BCE, Christine Lagarde, trage un semnal de alarmă: nu este momentul pentru relaxarea reglementărilor bancare, ci pentru un control mai strict asupra instituțiilor financiare non-bancare. Fenomenul în creștere al acestor entități riscă să creeze dezechilibre majore și condiții de concurență neloială pe piața europeană.
Christine Lagarde a transmis vineri, la o conferință organizată la Amsterdam, un mesaj categoric privind viitorul reglementărilor financiare în Europa. După ani întregi de consolidare a normelor bancare în urma crizei financiare din 2008, există acum o presiune tot mai mare din partea unor actori de pe piață pentru relaxarea cadrului legislativ.
„Este vital ca autorităţile să adapteze reglementările şi supervizarea în acest mediu dificil. Ele nu ar trebui să facă asta prin reducerea standardelor de reglementare pentru bănci, ci prin sporirea cerinţelor pentru instituţiile financiare non bancare”, a declarat Lagarde, avertizând asupra riscurilor sistemice generate de creșterea acestui sector paralel.
Președinta BCE a subliniat că, în loc ca băncile tradiționale să fie dezavantajate printr-un cadru normativ mult mai restrictiv, soluția trebuie să fie aducerea instituțiilor non-bancare sub o supraveghere mai apropiată și alinierea acestora la reguli similare.
Discursul lui Lagarde vine în contextul în care autoritățile din Statele Unite și Marea Britanie au început deja să revizuiască în mod semnificativ cerințele impuse băncilor. Scopul declarat este eficientizarea pieței și reducerea poverii administrative, însă în Europa oficialii privesc aceste măsuri cu prudență.
La nivelul UE, există discuții tot mai intense pentru simplificarea unor reglementări introduse după criza din 2008. Totuși, temerea este că această simplificare ar putea duce, treptat, la o dereglementare de facto, ceea ce ar pune în pericol stabilitatea financiară a blocului comunitar.
Vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, a confirmat miercuri că instituția de la Frankfurt se pregătește să reducă complexitatea legată de cerințele de capital pentru bănci. Deși a insistat că obiectivul nu este relaxarea, ci eficientizarea, declarația a alimentat discuțiile privind o posibilă slăbire a cadrului de protecție construit cu eforturi mari în ultimii 15 ani.
„Oficialii nu-şi pot permite să lase garda jos după ce au întărit în ultimii ani cadrul de reglementare şi supervizare”, a reiterat Lagarde.
În zona euro, sectorul non-bancar – format din fonduri de investiții, societăți de asigurări, fonduri de pe piața monetară și vehicule de securitizare – a cunoscut o expansiune rapidă în ultimii ani.
Aceste entități administrează active de ordinul trilioanelor de euro și joacă un rol tot mai important în finanțarea economiei europene. Spre deosebire de băncile tradiționale, ele nu sunt supuse acelorași reguli stricte privind capitalul, lichiditatea și riscul de credit.
Lagarde a avertizat că această expansiune creează „condiții de concurență inechitabile” și ascunde riscuri sistemice insuficient monitorizate.
„O supervizare mai bună ar face mai vizibil orice risc la adresa stabilității financiare care ar persista în economie”, a explicat șefa BCE.
Experții atrag atenția că fondurile de investiții și alți actori non-bancari pot amplifica volatilitatea piețelor financiare, mai ales în perioade de criză. În lipsa unor reguli clare și a unei monitorizări stricte, aceste entități pot genera efecte de contagiune greu de controlat.