Prima pagină » BCE cere supervizare strictă pentru instituțiile financiare non-bancare

BCE cere supervizare strictă pentru instituțiile financiare non-bancare

BCE cere supervizare strictă pentru instituțiile financiare non-bancare
sursă foto: Stiri Bancare

Președinta BCE, Christine Lagarde, trage un semnal de alarmă: nu este momentul pentru relaxarea reglementărilor bancare, ci pentru un control mai strict asupra instituțiilor financiare non-bancare. Fenomenul în creștere al acestor entități riscă să creeze dezechilibre majore și condiții de concurență neloială pe piața europeană.

BCE avertizează: nu dereglementării, ci supravegherii mai stricte

Christine Lagarde a transmis vineri, la o conferință organizată la Amsterdam, un mesaj categoric privind viitorul reglementărilor financiare în Europa. După ani întregi de consolidare a normelor bancare în urma crizei financiare din 2008, există acum o presiune tot mai mare din partea unor actori de pe piață pentru relaxarea cadrului legislativ.

„Este vital ca autorităţile să adapteze reglementările şi supervizarea în acest mediu dificil. Ele nu ar trebui să facă asta prin reducerea standardelor de reglementare pentru bănci, ci prin sporirea cerinţelor pentru instituţiile financiare non bancare”, a declarat Lagarde, avertizând asupra riscurilor sistemice generate de creșterea acestui sector paralel.

Președinta BCE a subliniat că, în loc ca băncile tradiționale să fie dezavantajate printr-un cadru normativ mult mai restrictiv, soluția trebuie să fie aducerea instituțiilor non-bancare sub o supraveghere mai apropiată și alinierea acestora la reguli similare.

Context internațional: SUA și Marea Britanie relaxează normele

Discursul lui Lagarde vine în contextul în care autoritățile din Statele Unite și Marea Britanie au început deja să revizuiască în mod semnificativ cerințele impuse băncilor. Scopul declarat este eficientizarea pieței și reducerea poverii administrative, însă în Europa oficialii privesc aceste măsuri cu prudență.

La nivelul UE, există discuții tot mai intense pentru simplificarea unor reglementări introduse după criza din 2008. Totuși, temerea este că această simplificare ar putea duce, treptat, la o dereglementare de facto, ceea ce ar pune în pericol stabilitatea financiară a blocului comunitar.

Vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, a confirmat miercuri că instituția de la Frankfurt se pregătește să reducă complexitatea legată de cerințele de capital pentru bănci. Deși a insistat că obiectivul nu este relaxarea, ci eficientizarea, declarația a alimentat discuțiile privind o posibilă slăbire a cadrului de protecție construit cu eforturi mari în ultimii 15 ani.

„Oficialii nu-şi pot permite să lase garda jos după ce au întărit în ultimii ani cadrul de reglementare şi supervizare”, a reiterat Lagarde.

Creșterea explozivă a instituțiilor non-bancare. BCE cu ochii-n patru

În zona euro, sectorul non-bancar – format din fonduri de investiții, societăți de asigurări, fonduri de pe piața monetară și vehicule de securitizare – a cunoscut o expansiune rapidă în ultimii ani.

Aceste entități administrează active de ordinul trilioanelor de euro și joacă un rol tot mai important în finanțarea economiei europene. Spre deosebire de băncile tradiționale, ele nu sunt supuse acelorași reguli stricte privind capitalul, lichiditatea și riscul de credit.

Lagarde a avertizat că această expansiune creează „condiții de concurență inechitabile” și ascunde riscuri sistemice insuficient monitorizate.

„O supervizare mai bună ar face mai vizibil orice risc la adresa stabilității financiare care ar persista în economie”, a explicat șefa BCE.

Experții atrag atenția că fondurile de investiții și alți actori non-bancari pot amplifica volatilitatea piețelor financiare, mai ales în perioade de criză. În lipsa unor reguli clare și a unei monitorizări stricte, aceste entități pot genera efecte de contagiune greu de controlat.

Alte articole importante
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
Raportul dintre veniturile din taxe și contribuții sociale și Produsul Intern Brut a ajuns la 40,7% în Uniunea Europeană în 2025, față de 40,2% în anul precedent, potrivit datelor publicate de Eurostat. România s-a situat printre statele cu cele mai mici ponderi ale veniturilor fiscale în economie, cu un nivel de 29,3%, fiind depășită doar […]
Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027
Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027
Marile companii americane de tehnologie se îndreaptă tot mai mult către piețele europene pentru a finanța investițiile masive în infrastructura de inteligență artificială, iar valul de emisiuni de obligațiuni ar putea ridica prețul finanțării pentru alte companii și pentru guvernele din regiune. Deși Europa a atras până acum volume mult mai mici decât Statele Unite, […]
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Ministerul Finanțelor a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o operațiune care a inclus trei emisiuni de euro obligațiuni, cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Costurile finale de finanțare au fost cuprinse între 5% și 7%, iar subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. […]
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Macroeconomie
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale din România au crescut cu 13,8% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția a fost determinată în special de scumpirile din industria energetică, unde prețurile au urcat cu aproape 25% într-un an. Pe piața internă, creșterea anuală a […]
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Analize
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Luna octombrie s-a încheiat sub semnul unui decont masiv pe piețele financiare internaționale. Pe bursa americană, investitorii au cerut socoteală giganților din tehnologie pentru miliardele alocate infrastructurii de inteligență artificială, ștergând mii de miliarde de dolari din capitalizarea sectorului tech și a semiconductorilor. Piața activelor digitale a resimțit la rândul ei presiunea: menținerea dobânzilor la […]
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Analize
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Gigantul tehnologic Alphabet, compania-mamă a Google, a înregistrat în octombrie cea mai slabă evoluție bursieră de la listarea sa din 2004. O furtună perfectă generată de ratarea estimărilor de profit și de explozia cheltuielilor în inteligența artificială a șters peste o jumătate de trilion de dolari din valoarea de piață a grupului în doar 48 […]