BCE simplifică reglementările pentru creditori, dar menține atenția asupra riscurilor și rezilienței sectorului bancar.
Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să reducă din complexitatea proceselor de supraveghere aplicate băncilor din zona euro. Măsurile includ simplificarea procedurilor pentru aprobarea răscumpărărilor de acțiuni, accelerarea numirilor în funcții-cheie și reducerea volumului de muncă cerut în testele de stres.
Sharon Donnery, membră a Consiliului de supraveghere, a explicat că scopul nu este eliminarea rigurozității, ci adaptarea regulilor pentru a diminua povara administrativă a instituțiilor de credit. BCE se află sub presiunea marilor creditori europeni, care cer norme mai flexibile, mai ales după ce administrația americană Trump a introdus reglementări simplificate în SUA.
Donnery a precizat că, deși supravegherea devine mai puțin împovărătoare, nu va fi relaxată excesiv, astfel încât băncile să rămână pregătite pentru gestionarea riscurilor din portofolii.
Un grup de lucru al BCE, din care fac parte vicepreședintele Luis de Guindos și Sharon Donnery, a înaintat consiliului guvernatorilor posibile măsuri de simplificare. Acestea urmează să fie analizate de cele 20 de bănci centrale naționale din zona euro.
Germania a propus un regim separat pentru instituțiile de credit mici și cu un nivel redus de complexitate. Băncile cu active mai mici de 10 miliarde de euro, concentrate pe piața internă și cu portofolii limitate de tranzacționare, ar putea beneficia de reguli distincte. Ele ar urma să mențină o rată de îndatorare de cel puțin 3%, dar cu cerințe de capital mai simple decât cele standard din reglementările UE.
În același timp, BCE intenționează să simplifice testele de stres aplicate instituțiilor mari. Băncile ar urma să primească sarcini administrative mai reduse în cadrul acestor exerciții, pentru a diminua costurile și volumul de muncă implicat.
Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a prezentat recent rezultatele testelor de stres realizate asupra a 64 de bănci din UE, dintre care 51 din zona euro. Scenariile analizate au vizat impactul unei recesiuni prelungite asupra capitalului instituțiilor de credit.
Concluzia a fost că nicio bancă nu a încălcat cerințele privind capitalul de bază, iar doar una nu a respectat nivelul minim de îndatorare. Rezultatele arată că sectorul bancar este suficient de solid pentru a rezista unor șocuri economice determinate de tensiuni geopolitice și comerciale.
EBA a menționat că, în ciuda rezilienței, băncile trebuie să mențină un nivel adecvat de capital pentru a putea sprijini economia în perioade dificile. Testele sunt folosite pentru a evalua capacitatea instituțiilor de a absorbi pierderi și de a continua să ofere creditare în scenarii adverse.
Testele de stres au devenit un instrument obligatoriu după criza financiară din 2008, când numeroase bănci au fost salvate cu bani publici. Din acel moment, atât Europa, cât și Statele Unite au introdus exerciții complexe pentru a preveni repetarea unor astfel de situații.
Scenariul negativ luat în calcul de EBA în 2025 include factori deja vizibili: taxele vamale impuse de SUA, escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și creșterea prețurilor la energie și materii prime. Potrivit simulărilor, PIB-ul Uniunii Europene ar putea înregistra un declin cumulat de 6,3% în perioada 2025–2027.
În acest context, băncile testate ar fi putut acumula pierderi de peste 547 miliarde de euro, mai mult decât cele prognozate în testele din 2023, când cifra s-a ridicat la 496 miliarde.
Rezultatele testelor de stres arată că, pentru 17 creditori europeni, scenariul advers ar putea duce la limitarea sau amânarea plății dividendelor și a bonusurilor pentru cel puțin un an, în perioada 2025–2027.
Această măsură preventivă este menită să asigure păstrarea capitalului în cadrul instituțiilor de credit, astfel încât acestea să poată absorbi șocurile și să mențină finanțarea economiei.
BCE a realizat și propriile teste de stres, aplicate atât celor 51 de bănci evaluate de EBA, cât și altor 45 de instituții mai mici. Rezultatele au confirmat reziliența sistemului bancar din zona euro.