Prima pagină » BCE relaxează regulile privind supervizarea creditorilor din zona euro

BCE relaxează regulile privind supervizarea creditorilor din zona euro

BCE relaxează regulile privind supervizarea creditorilor din zona euro
sursă foto: Shutterstock

BCE simplifică reglementările pentru creditori, dar menține atenția asupra riscurilor și rezilienței sectorului bancar.

BCE schimbă regulile pentru bănci

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să reducă din complexitatea proceselor de supraveghere aplicate băncilor din zona euro. Măsurile includ simplificarea procedurilor pentru aprobarea răscumpărărilor de acțiuni, accelerarea numirilor în funcții-cheie și reducerea volumului de muncă cerut în testele de stres.

Sharon Donnery, membră a Consiliului de supraveghere, a explicat că scopul nu este eliminarea rigurozității, ci adaptarea regulilor pentru a diminua povara administrativă a instituțiilor de credit. BCE se află sub presiunea marilor creditori europeni, care cer norme mai flexibile, mai ales după ce administrația americană Trump a introdus reglementări simplificate în SUA.

Donnery a precizat că, deși supravegherea devine mai puțin împovărătoare, nu va fi relaxată excesiv, astfel încât băncile să rămână pregătite pentru gestionarea riscurilor din portofolii.

Propuneri pentru bănci mici și simplificarea testelor

Un grup de lucru al BCE, din care fac parte vicepreședintele Luis de Guindos și Sharon Donnery, a înaintat consiliului guvernatorilor posibile măsuri de simplificare. Acestea urmează să fie analizate de cele 20 de bănci centrale naționale din zona euro.

Germania a propus un regim separat pentru instituțiile de credit mici și cu un nivel redus de complexitate. Băncile cu active mai mici de 10 miliarde de euro, concentrate pe piața internă și cu portofolii limitate de tranzacționare, ar putea beneficia de reguli distincte. Ele ar urma să mențină o rată de îndatorare de cel puțin 3%, dar cu cerințe de capital mai simple decât cele standard din reglementările UE.

În același timp, BCE intenționează să simplifice testele de stres aplicate instituțiilor mari. Băncile ar urma să primească sarcini administrative mai reduse în cadrul acestor exerciții, pentru a diminua costurile și volumul de muncă implicat.

Rezultatele testelor de stres la nivel european

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a prezentat recent rezultatele testelor de stres realizate asupra a 64 de bănci din UE, dintre care 51 din zona euro. Scenariile analizate au vizat impactul unei recesiuni prelungite asupra capitalului instituțiilor de credit.

Concluzia a fost că nicio bancă nu a încălcat cerințele privind capitalul de bază, iar doar una nu a respectat nivelul minim de îndatorare. Rezultatele arată că sectorul bancar este suficient de solid pentru a rezista unor șocuri economice determinate de tensiuni geopolitice și comerciale.

EBA a menționat că, în ciuda rezilienței, băncile trebuie să mențină un nivel adecvat de capital pentru a putea sprijini economia în perioade dificile. Testele sunt folosite pentru a evalua capacitatea instituțiilor de a absorbi pierderi și de a continua să ofere creditare în scenarii adverse.

Lecțiile crizei din 2008 și scenariile actuale

Testele de stres au devenit un instrument obligatoriu după criza financiară din 2008, când numeroase bănci au fost salvate cu bani publici. Din acel moment, atât Europa, cât și Statele Unite au introdus exerciții complexe pentru a preveni repetarea unor astfel de situații.

Scenariul negativ luat în calcul de EBA în 2025 include factori deja vizibili: taxele vamale impuse de SUA, escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și creșterea prețurilor la energie și materii prime. Potrivit simulărilor, PIB-ul Uniunii Europene ar putea înregistra un declin cumulat de 6,3% în perioada 2025–2027.

În acest context, băncile testate ar fi putut acumula pierderi de peste 547 miliarde de euro, mai mult decât cele prognozate în testele din 2023, când cifra s-a ridicat la 496 miliarde.

Impactul asupra dividendelor și bonusurilor

Rezultatele testelor de stres arată că, pentru 17 creditori europeni, scenariul advers ar putea duce la limitarea sau amânarea plății dividendelor și a bonusurilor pentru cel puțin un an, în perioada 2025–2027.

Această măsură preventivă este menită să asigure păstrarea capitalului în cadrul instituțiilor de credit, astfel încât acestea să poată absorbi șocurile și să mențină finanțarea economiei.

BCE a realizat și propriile teste de stres, aplicate atât celor 51 de bănci evaluate de EBA, cât și altor 45 de instituții mai mici. Rezultatele au confirmat reziliența sistemului bancar din zona euro.

Alte articole importante
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]