Berlinul și Parisul au ajuns într-un punct critic în proiectul european de avioane de luptă

Franța și Germania discută reducerea programului FCAS, căruia i se alocase un buget record de 100 miliarde euro, și se concentrează pe „combat cloud” și apărare aeriană. Programul FCAS a fost lansat de Franța și Germania ca cel mai mare proiect european de apărare aeriană. Problemele actuale apar dintr-o dispută de lungă durată între companiile Airbus și Dassault, privind împărțirea muncii și controlul designului avionului.

Germania și Franța analizează reducerea programului de apărare aeriană de 100 miliarde euro, scrie Financial Times. Vor renunța la avionul comun și se vor concentra pe dezvoltarea unui așa numit „combat cloud”. Cele două capitale încearcă să salveze Future Combat Air System (FCAS), cel mai mare program european de armament, aflat în pragul colapsului din cauza neînțelegerilor dintre Airbus și Dassault Aviation. Una dintre opțiunile discutate înaintea întâlnirilor de nivel înalt este limitarea colaborării la cloud-ul comun, au precizat oficiali din ambele țări. Conceptul cloud conectează avioanele de luptă și piloții la senzori, radare, drone și sisteme de comandă terestre și maritime, fiind deja un pilon al FCAS.

Dacă planul pentru avionul comun este abandonat, concentrarea pe cloud ar permite continuarea unei forme de colaborare. Oficialii au avertizat că nicio decizie finală nu a fost luată. „Combat cloud” urmărește să sporească capabilitățile militare europene prin inteligență artificială, pentru procesarea rapidă a datelor. Este dezvoltat de divizia germană Airbus Defence, franceza Thales și spaniola Indra. „Putem avea mai multe avioane în Europa, dar avem nevoie de un singur sistem cloud pentru toate”, a spus un oficial apropiat situației.

Samsung și Hyundai anunță investiții de zeci de miliarde de dolari

19:04

Țările cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim

18:43

ANALIZĂ

Prioritizarea cloud-ului și ajustarea calendarului

Alt oficial apropiat proiectului a explicat că „toate celelalte elemente FCAS funcționează bine. „De ce am opri asta?”, spune el, adăugând că nu este necesar ca programul să eșueze complet. Un al treilea oficial a adăugat că prioritizarea cloud-ului poate implica revizuirea unor aspecte, cum ar fi accelerarea calendarului – de la 2040 la 2030. Viitorul FCAS va fi discutat în cadrul unei întâlniri care va avea loc, luni, la Paris. La reuniune vor participa ministrul francez al apărării, Catherine Vautrin, omologii germani. Mari, este prograată, la Berlin, o întâlnire între cancelarul Friedrich Merz și președintele Emmanuel Macron. Alte întâlniri sunt planificate cu partenerii industriali.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a spus că discuțiile pe tema „dacă și cum ar trebui să continue proiectul” continuă. Cancelaria germană, Airbus, Dassault și guvernul spaniol au refuzat să comenteze. Ministerul francez al apărării a precizat că negocierile continuă, deoarece există nevoia de a „avansa urgent” programul. Paris, Berlin și Madrid trebuie să decidă, până la sfârșitul anului, dacă vor începe lucrul la un avion demo, estimat la câteva miliarde de euro.

Disputa Airbus-Dassault și riscurile pentru UE

Mulți dintre cei implicați în program consideră că este prea târziu pentru a rezolva disputa de lungă durată dintre Airbus și Dassault, compania franceză de familie care produce Rafale. După ce Dassault a cerut să preia mai multe lucrări, Berlinul a analizat înlocuirea Franței cu Marea Britanie sau Suedia în acest proiect. CEO-ul Dassault, Éric Trappier, a afirmat că firma franceză ar putea continua singură, pentru că are întreaga expertiză necesară. Airbus și Dassault au condus fiecare anumite părți ale programului, dar s-au certat privind împărțirea muncii, alegerea furnizorilor și controlul designului avionului.

Nerealizarea proiectului ar submina planurile UE pentru cooperare în apărare. În 2017, la lansarea FCAS, Macron și cancelarul Angela Merkel au descris proiectul ca fiind emblematic. Merz, în funcție din luna mai, a declarat că se așteaptă ca Dassault să respecte acordul inițial. Parisul nu a confruntat Dassault, temându-se că întârzierile ar putea pune în pericol capacitatea nucleară franceză.

Tensiuni politice și industriale

În Paris, unele grupuri industriale și unii oficiali consideră că Dassault trebuie să controleze deciziile cheie, inclusiv alegerea furnizorilor, pentru a livra avionul. „Singura salvare pentru FCAS este ca Macron să îl preseze pe Trappier… Acordul este blocat și aproape mort”, a spus un bancher francez, apropiat situației. A adăugat că nu mai există încredere, fiecare parte acuzând cealaltă parte de încălcarea termenilor. Un alt oficial a afirmat că Dassault „nu vrea să se angajeze într-un parteneriat real”.

„Voința politică nu poate acoperi diferențele majore dintre companii”, spun unii. Germania, care și-a relaxat plafonul constituțional de datorie pentru modernizarea apărării, nu vrea să fie ostatica unei companii franceze. „Avem fonduri pentru apărare mai mari ca niciodată. Dacă trebuie să facem proiectul fără francezi, îl facem”, a spus o sursă din Berlin.

Toate părțile sunt de acord că Europa trebuie să dezvolte propriul cloud pentru apărare aeriană. Bancherul francez a adăugat: „Ai nevoie de un sistem de comandă independent de cel american. Mulți europeni se gândesc că ar putea exista situații în care vom fi singuri, fără americani”. Thomas Pretzl, președintele consiliului lucrătorilor Airbus Defence and Space, le-a spus angajaților că dorește „să încheie parteneriatul tensionat cu Dassault, fără a afecta relațiile franco-germane”. Oficialii guvernamentali au subliniat că deciziile trebuie să evite deteriorarea relațiilor dintre Paris și Berlin, „pentru că nu este vorba de guverne, ci de companii”.