Big Bang-ul cripto va revoluționa finanțele. „Ar putea deveni coloana vertebrală a sistemului financiar global”

În rândul sobrilor veterani de pe Wall Street, „utilitatea” criptomonedelor este adesea discutată cu un zâmbet ironic. Cei cu vechime în piață au văzut toate valurile speculative de până acum și se cred imuni la suprize. Activele digitale au venit și au plecat – uneori și-au făcut intrarea cu mare fast – propulsând investitori predispuși la hype în vâltorile memecoin-urilor și ale NFT-urilor – dacă nu cumva chiar în abisurile lor. Utilizarea criptomonedelor în alte scopuri decât speculația și infracțiunea financiară s-a dovedit, în mod repetat, dezamăgitoare.

Valul actual de entuziasm pare diferit, scrie The Economist. Pe 18 iulie, președintele Donald Trump a semnat în lege „Actul GENIUS”, oferindu-le stablecoin-urilor – tokenuri cripto susținute de active convenționale (de regulă dolari) – certitudinea legislativă pe care industria o dorea de mult. Sectorul este în plină expansiune, iar oamenii din Wall Street se grăbesc acum să prindă trenul. A luat avânt și „tokenizarea” – un volum din ce în ce mai mare de active este tranzacționat pe blockchain-uri, reprezentând acțiuni, fonduri de piață monetară, ba chiar participații de private equity și datorii.

Ca în orice revoluție, insurgenții sunt euforici, iar vechea gardă e îngrijorată. Vlad Tenev, CEO-ul Robinhood – un broker de active digitale – spune că noua tehnologie poate „pune bazele necesare, astfel încât cripto să devină coloana vertebrală a sistemului financiar global”. Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, are o altă perspectivă. Ea se teme că avalanșa de stablecoin-uri noi echivalează cu „privatizarea banilor”.

Viața prelungită artificial: ce s-ar întâmpla cu economia și societatea dacă oamenii ar trăi sute de ani

11:07

Cercetătorii confirmă: „work from home” te face mai fericit

10:27

Foto: Unsplash

„Cripto ar putea deveni coloana vertebrală a sistemului financiar global”

Ambele părți înțeleg amploarea schimbării. Momentul actual are un potențial de disrupție pentru piețele tradiționale mult mai mare decât valurile anterioare de speculație cripto. Dacă bitcoin și alte criptomonede promiteau să fie un soi de aur digital, **tokenurile** sunt în schimb învelișuri – vehicule care reprezintă alte active. Poate suna banal, dar unele dintre cele mai transformatoare inovații financiare moderne nu au schimbat activele în sine, ci modul în care acestea sunt ambalate, divizate și reconfigurate – cum s-a întâmplat cu fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri), eurodolarii sau datoriile securitizate.

Un trend spectaculos, în plină creștere

În prezent, există 263 de miliarde de dolari în stablecoin-uri în circulație – cu aproximativ 60% mai mult decât acum un an. Banca Standard Chartered estimează că piața va atinge 2.000 de miliarde de dolari în următorii trei ani. Luna trecută, JPMorgan Chase – cea mai mare bancă din SUA – a anunțat planuri pentru un produs similar cu stablecoin-urile, numit JPMorgan Deposit Token (JPMD), în ciuda scepticismului îndelungat al CEO-ului Jamie Dimon față de cripto.

Piața activelor tokenizate este de doar 25 de miliarde de dolari, dar vestea semnificativă este că s-a dublat în ultimul an. Pe 30 iunie, Robinhood a lansat peste 200 de tokenuri noi pentru investitorii europeni, permițându-le să tranzacționeze acțiuni americane și ETF-uri în afara programului normal de tranzacționare.

O soluție pentru tranzacțiile transfrontaliere, lente și costisitoare

Stablecoin-urile permit tranzacții rapide și ieftine, întrucât proprietatea este înregistrată instantaneu pe registre digitale, eliminând intermediarii clasici din sistemul de plăți. Acest lucru este deosebit de valoros pentru tranzacțiile transfrontaliere, care sunt, în prezent, lente și costisitoare. Deși stablecoin-urile sunt implicate în mai puțin de 1% din tranzacțiile financiare globale, „Actul GENIUS” va impulsiona utilizarea lor. Le confirmă statutul de valori non-mobiliare și cere ca acestea să fie „susținute integral de active sigure și lichide”.

Giganți din retail, precum Amazon și Walmart, iau în calcul lansarea propriilor monede digitale. Pentru consumatori, acestea ar putea funcționa ca un card-cadou – un sold disponibil pentru cumpărături la retailer, eventual la prețuri reduse. Acest lucru ar ocoli procesatori de plăți precum Mastercard și Visa, care încasează un comision de aproximativ 2% pentru vânzările facilitate în SUA.

Puterea tokenurilor

Activele tokenizate sunt copii digitale ale altor active – fie ele fonduri, acțiuni sau pachete de mărfuri. La fel ca stablecoin-urile, pot simplifica tranzacțiile, în special pentru active mai puțin lichide. Unele oferte sunt pur și simplu gadgeturi de marketing. De ce să tokenizezi acțiuni individuale? Un răspuns este posibilitatea tranzacționării 24/7, fără dependență de programul burselor. Totuși, beneficiile sunt discutabile, mai ales că și costurile de tranzacționare marginale sunt deja foarte mici sau chiar inexistente pentru mulți investitori retail.

Dar multe inițiative sunt departe de a fi artificiale. Luați exemplul fondurilor de piață monetară care investesc în titluri de stat. O versiune tokenizată ar putea fi folosită și ca mijloc de plată. Tokenurile sunt, la fel ca stablecoin-urile, susținute de active sigure și pot fi schimbate instantaneu pe blockchain. Mai mult, reprezintă o investiție mai rentabilă decât depozitele bancare: contul mediu de economii în SUA oferă sub 0,6%, în timp ce multe fonduri de piață monetară generează randamente de 4%.

Fondul de piață monetară tokenizat de BlackRock, cel mai mare de acest tip, a depășit deja 2 miliarde de dolari în valoare. „Într-o zi, mă aștept ca fondurile tokenizate să devină la fel de familiare pentru investitori precum ETF-urile”, a scris recent Larry Fink, CEO-ul BlackRock, într-o scrisoare adresată investitorilor.

Disrupție cu efecte în lanț

Aceste dezvoltări vor fi deranjante pentru actorii tradiționali. Băncile încearcă să se implice în noile ambalaje digitale tocmai pentru că tokenurile reprezintă o amenințare. O combinație între stablecoin-uri și fonduri tokenizate ar putea face ca depozitele bancare să devină mai puțin atractive. Asociația Bancherilor Americani (ABA) notează că o pierdere de 10% din cele 19.000 de miliarde de dolari în depozite retail – cea mai ieftină sursă de finanțare a băncilor – ar ridica costul mediu de finanțare de la 2,03% la 2,27%. Deși depozitele totale, incluzându-le pe cele comerciale, nu s-ar reduce, marjele bancare ar fi afectate.

Noile active pot aduce și riscuri sistemice. De exemplu, cei cu tokenuri de acțiuni Robinhood nu dețin, tehnic vorbind, acțiunile propriu-zise. De fapt, dețin un „derivat”, care reflectă valoarea activului, inclusiv dividendele, dar nu le oferă drepturi de vot. Iar dacă emitentul tokenurilor intră în faliment, deținătorii se pot trezi într-o situație juridică incertă, concurând cu alți creditori pentru a obține acces la activele de bază. Ceva similar s-a întâmplat recent cu Linqto, un startup fintech care a intrat în faliment la începutul lunii. Firma oferea acțiuni în companii private, prin vehicule cu scop special, iar acum cumpărătorii nu știu sigur dacă dețin ce credeau că au cumpărat.

Frontieră deschisă, reguli neclare

Una dintre cele mai mari oportunități ale tokenizării este și cea mai problematică pentru reglementatori. Asocierea dintre active ilichide și tokenuri ușor transferabile deschide piețele private către milioane de investitori retail, cu trilioane de dolari de alocat. Ar putea cumpăra fracțiuni din cele mai interesante companii private, altfel inaccesibile. Asta ridică întrebări esențiale. Agenții precum Securities and Exchange Commission (SEC) au mult mai mult control asupra companiilor listate decât asupra celor private, ceea ce le face pe primele potrivite pentru investiții retail. Tokenurile care reprezintă acțiuni private ar transforma, astfel, aceste participații în active tranzacționabile precum ETF-urile. Însă, spre deosebire de ETF-uri, emitentul tokenurilor nu garantează lichiditate intrazilnică, ceea ce adaugă un strat de risc.

Chiar și reglementatorii favorabili cripto vor linii clare. Hester Peirce, comisar SEC supranumită „mama cripto” pentru atitudinea pro-digital, a subliniat, într-o declarație pe 9 iulie, că tokenurile nu ar trebui folosite pentru a ocoli legile privind valorile mobiliare. „Valorile mobiliare tokenizate sunt tot valori mobiliare”, a scris ea. Prin urmare, regulile de transparență pentru companiile emitente se vor aplica indiferent de ambalajul cripto. Teoretic, are sens. Practic, varietatea și complexitatea structurilor noi vor face ca autoritățile să fie mereu cu un pas în urmă, comentează sursa citată.

Concluzie: inovația este reală

Există un paradox: cu cât stablecoin-urile sunt mai utile, cu atât sunt mai perturbatoare. Cu cât activele tokenizate devin mai atractive pentru brokeri, clienți, investitori, comercianți și instituții financiare, cu atât ele vor schimba radical sistemul financiar – în moduri atât binevenite, cât și îngrijorătoare. Indiferent cum se va înclina balanța, un lucru este deja clar: ideea că cripto nu a adus nicio inovație reală poate fi lăsată în urmă.